Cum citim codurile de bare de pe produsele alimentare? Lucruri pe care nu le știai

Pe o piață de consum într-o continuă dezvoltare, codul de bare reprezintă modalitatea prin care orice produs poate fi identificat. La o simplă analiză, vedem că aproape tot ce ne înconjoară la nivelul produselor și a serviciilor de consum are un cod de bare. Îl găsim pe făină, ulei și orezul ambalat, dar și pe biletul de avion în format electronic. Scopul codului de bare? Verificarea autentiticității bunului cumpărat, alături de citirea optică, ce permite scannerelor electrice să-l treacă pe bonul fiscal, la casa de marcat.

Codurile de bare au două dimensiuni în jurul cărora se întârte o tehnologie modernă. În mod cert, niciun cumpărător din mediul urban, mai ales din marile orașe, nu mai are răbdare să-i fie calculate manual suma pe care o are de plătit pentru produsele sale.

De cealaltă parte, codul de bare poate oferi informații utile despre proveniența produsului sau autenticitatea sa. Când vorbim despre produse alimentare, informațiile precum țara de poveniență se regăsesc în cifrele de pe codurile de bare. De exemplu, produsele fabricate în România au codul de bare cu 594

Cum funcționează codurile de bare din punct de vedere digital? Barele negre din care sunt alcătuite, intercalate cu un spațiu alb, sunt citite şi decodate cu ajutorul scannerelor care măsoară reflexia luminii şi interpretează codurile în numere şi litere şi le trimit spre gestionare unui calculator. E ceea ce vedem în supermarketuri, la casele de marcat!

Aceste coduri au o serie de norme realizate la nivel mondial de către Asociaţia Internaţională de Numerotare a Articolelor (EAN-UCC), după cum urmează: primele trei cifre reprezintă prefixul ţării de provenienţă, următoarele patru cifre-numărul producătorului, în continuarea lor alte cinci cifre reprezintă numărul de identificare al produsului, iar ultima este denumită cifra de control. Majoritatea produselor sunt marcate cu un număr format din 13 cifre, însă întâlnim produse cu opt sau mai puţine cifre.

Toate ţările, inclusiv România, au acest prefix de trei cifre, excepţie făcând ţările fondatoare ale sistemului EAN (Asociaţia Internaţională de Numerotare a Articolelor), la care prefixul este format din două cifre. Prefixul alocat României este 594, iar țările fondatoare au, după cum urmează: Franţa are prefixul 33, Germania - 49, Grecia - 30, Australia - 27, Brazilia - 55, Canada - 61, Belgia – 32.

Codurile de bare pot identifica produsele contrafăcute

„Produsele contrafăcute nu sunt însoţite de declaraţia de conformitate, carte tehnică, instrucţiuni de folosire, certificat de garanţie sau bon fiscal“, fiind mai uşor de depistat, susține Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC).

Există numeroase alte detalii ce pot identifica un produs ca fiind contrafăcut: ambalajul realizat din materiale necalitative, informaţiile de pe ambalaj sau etichetă incomplete, lipsa numelui importatorului sau producătorului sau alte informaţii de interes privind produsul.

Codurile de bare au apărut în România în 1994

Acest sistem de codificare a produselor a apărut în țara noastra după 90. În 1994 a fost înfiinţată EAN România, licenţiată de EAN International- Asociaţia Internaţională de Numerotare a Articolelor.

Prefixul alocat României de către Asociaţia Internaţională de Numerotare a Articolelor (EAN Internaţional) este 594.

Avantajele codurilor de bare

Specialiştii din domeniul comerţului susţin că utilizarea codurilor de bare este extrem de eficient, iar pentru a-și susține spusele vin și cu o serie de argumete.

Care sunt principalele avantaje:

• permite un control eficient al stocurilor (introducerea/scoaterea automată din gestiune a produselor, urmărirea numerelor de serie)
• selectarea automată a preţului
• eliminarea erorilor generate de operarea umană
• simplificarea operaţiunilor de distribuţie fizică
• eliberarea imediată de bonuri complexe de către casele de marcat fiscale, cuprinzând informaţii detaliate pentru fiecare produs achiziţionat
• reducerea timpului de servire şi de aşteptare pentru cumpărători.

Tehnologia a avansat atât de mult, încât i-a inclus în circuitul său și pe producătorii autohtoni din România, cei care vând produse alimentare bio, fără pesticide și care își hrănesc animalele cu hrană nemodificată genetic. Acesta este unul dintre motivele pentru care produsele tradiționale sunt la mare căutare. Românii caută să achiziționeze ouă, lapte, brânzeturi, fructi și legume, dar și faguri de miere, vinuri sau murături făcute în casă, de exemplu. Le găsești în piețe, unde poți plăti și cu cardul, după noile reglementări, dar și pe internet.

Cauți sirop de cătină naturală sau poate dulcețuri de casă? Micii producători vin în întâmpinarea clienților care caută marfă 100% naturală pe LaJumate.ro, site-ul pe care vinzi și cumperi ușor și produse din categoria alimentelor de consum.