Infarctul ucide tot mai mulți tineri

Infarctul miocardic este prima cauză a deceselor, la nivel mondial, iar România nu face diferenţa. Stresul, dieta alimentară zilnică şi sedentarismul sunt primii şi cei mai importanţi factori de risc în dobândirea bolilor cardiovasculare. Iar vărsta de debut a unor astfel de afecţiuni scade de la un an la altul.

Infarctul miocardic este prima cauză a deceselor, la nivel mondial, iar România nu face diferenţa. Stresul, dieta alimentară zilnică şi sedentarismul sunt primii şi cei mai importanţi factori de risc în dobândirea bolilor cardiovasculare. Iar vărsta de debut a unor astfel de afecţiuni scade de la un an la altul.

Avem medici, dar nu avem screening. Avem pacienţi, dar nu ştim câţi sunt. Avem aparatură, dar nu evaluată corespunzător nevoilor.

Infarctul miocardic: primul, pe lista cauzelor de deces, în întreaga lume. O afecţiune care ucide de la an la an pacienţi tot mai tineri şi mai tineri. Iar factorii de risc sunt ispitele cele mai frecvente.

În fiecare zi, doar în Bucureşti, vin în jur de 15-20 de pacienţi cu infarct miocardic. Este doar o estimare, pentru că România nu deţine un registru naţional prin care să fie evaluate nevoile în funcţie de numărul de pacienţi.

Motiv pentru care puţinii specialişti pe care îi are România acum îşi trăiesc vieţile în spital, până la epuizare.

Gabriel este chirurg cardiovascular de patru ani. Are o soţie şi un copil. Rar îi vede. De obicei ajunge acasă când ei deja dorm. Nu medic ar fi vrut să se facă, dar nici nu regretă alegerea de a salva vieţi. Cel mai tânăr pacient al lui avea doar trei luni. Însă vârsta nu contează când trebuie să ajuţi.

Este foarte important ca pacientul care face infarct miocardic să ajungă într-un timp cât mai scurt la spital, adică în primele 4-6 ore.

Infarctul miocardic se produce atunci când cel puţin o arteră se închide, se sugrumă, astfel că muşchiul inimii nu mai e alimentat cu sânge. Durerile sunt puternice şi se manifestă în zona pieptului, gâtului sau chiar a cordului. Uneori apar senzaţii de sufocare sau pareze ale mâinii stângi. Corpul se încălzeşte subit şi intervine tranpiraţia în exces. Un infarct masiv poate duce la invaliditate sau la moarte.

În urmă cu douăzeci de ani, riscul de dobândire a unei boli cardiovasculare începea după vârsta de 60-65 de ani. Acum, medicii recomandă atenţie cu cel puţin 20 de ani mai devreme.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii arată că bolile cardiovasculare ucid într-un singur an aproape 18 milioane de oameni - adică sunt responsabile de peste 30% din numărul total al deceselor. În România, în fiecare zi, peste 40 de oameni mor prin infarct miocardic, iar doi din trei adulţi au diferite afecţiuni la inimă.