Starea de urgență! Ce înseamnă, ce măsuri se iau? Ultima oară minerii au instaurat-o, în 1999, când veneau cu bâtele spre București!

Președintele Klaus Iohannis a declarat că de luni, 16 martie 2020, România se află în stare de urgență. Ce înseamnă asta, ce măsuri se iau. După 1989, o singură dată a mai fost decretat așa ceva: în 1999, când minerii se pregăteau, din nou, să atace cu bâtele Bucureștiul, în cea de-a V-a mineriadă.

În cazul României, decretarea „stării de urgenţă” este reglementată, în primul rând, în Constituţie, la articolul 93, sub titlul „Măsuri excepţionale”.

ARTICOLUL 93
(1) Preşedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult cinci zile de la luarea acesteia.
(2) Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă şi funcţionează pe toată durata acestora

Potrivit Ordonanţei, starea de asediu și starea de urgență sunt măsuri excepționale care se instituie în cazuri determinate de apariția unor pericole grave la adresa apărării țării și siguranței naționale sau a democrației constituționale ori pentru prevenirea, limitarea și înlăturarea urmărilor unor dezastre. Starea de urgență se instituie pe o perioadă de cel mult 30 de zile.

La instituirea stării de asediu sau a stării de urgență, unele atribuții ale administrației publice centrale și locale, legate de aplicarea dispozițiilor art. 20 din prezenta ordonanță de urgență, trec în competența autorităților civile și militare, prevăzute în decretul de instituire a stării de asediu sau de urgență.​

În exercitarea atribuțiilor ce le revin pe durata stării de asediu sau a stării de urgență, autoritățile militare emit ordonanțe militare care au putere de lege, cu respectarea dispozițiilor art. 4 din prezenta ordonanță de urgență.

(1) Conducătorii autorităților publice centrale și locale, precum și cei ai altor persoane juridice sunt obligați să aplice în domeniul lor de activitate măsurile prevăzute în prezenta ordonanță de urgență și în actele normative conexe.

Persoanele fizice sunt obligate să respecte măsurile cuprinse în prezenta ordonanță de urgență și dispozițiile prevăzute în actele normative specifice stării instituite.

În ianuarie 1999, minerii se pregăteau să atace, din nou, Bucureștiul cu bâte. Au fost opriți la Costești. Singura dată în ultimii 30 de ani când a fost instituită starea de urgență

Ce măsuri se iau în starea de urgenţă?

Pe durata stării de urgență, se pot lua următoarele măsuri:

a) aplicarea de către autoritățile militare a măsurilor prevăzute în planurile aprobate conform dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență și ale decretului de instituire;

b) organizarea și asigurarea cu prioritate a transporturilor pentru nevoile forțelor destinate apărării

c) închiderea frontierei de stat, în întregime sau în zona în care a fost instituită starea de urgență, intensificarea controlului la punctele de trecere a frontierei care rămân deschise, precum și a pazei și supravegherii frontierei pe toată lungimea sa.

(2) Pe durata stării de urgență, instituită în temeiul art. 3 lit. b), autoritățile și instituțiile publice, agenții economici și populația sunt obligați să aplice și să respecte prevederile legale speciale pe domeniu, precum și măsurile dispuse de autoritățile competente.

După evenimentele din Decembrie 1989, starea de urgență a fost instituită o singură dată pe teritoriul României: în 1999, când ortacii lui Miron Cozma se pregăteau să atace, din nou, cu bâte, Bucureștiul, eveniment rămas în conștiința publicului drept ”cea de-a V-a mineriadă”.