Postul Sfintei Marii 2019. Obiceiuri și tradiții de Adormirea Maicii Domnului

Adormirea Maicii Domnului este una dintre cele mai importante sărbători creștine, iar Postul Sfintei Maria este prelungit în 2019 cu o zi.

Adormirea Maicii Domnului este una dintre cele mai importante sărbători creștine, iar Postul Sfintei Maria este prelungit în 2019 cu o zi.

În popor este cunoscut şi sub denumirea de Postul Sfintei Marii sau Sântămăriei. Este un post care îi pregăteşte pe creştini pentru cele două mari praznice din luna august: Schimbarea la Faţă (6 august) şi Adormirea Maicii Domnului (15 august).

Biserica Ortodoxă a rânduit Lăsată Secului pentru începutul Postului Sfintei Mării pe data de 30 iulie, postul începând de miercuri 31 iulie și nu din 1 august cum era până acum.

Postul Sfintei Mării datează din secolul al cincilea, iar durata lui varia la început. Astfel, la Ierusalim, acest post ținea opt zile, dar erau creștini care posteau toată luna august, în vreme ce unii posteau în septembrie.

În secolul al XII-lea, la sinodul local din Constantinopol (1166), condus de patriarhul ecumenic Luca Crysoverghis, s-a stabilit ca postul să fie ținut în perioada 1 august - 15 august.

Postul Adormirii Maicii Domnului nu înseamnă numai abținere de la anumite alimente, ci și de la ceea ce religia consideră păcate, urmând să fie curățate atât trupul, cât și sufletul.

Despre Postul Sfintei Maria 2019

Postul Sfintei Mării este unul dintre posturile aspre de peste an. Biserica Ortodoxă cere credincioșilor ajunare până la ora 15.00, în zilele de luni, miercuri și vineri, iar după această oră, recomandă mâncare uscată.

Marți și joi se mănâncă fără ulei, iar sâmbătă și duminică este dezlegare la untdelemn și vin. În acest post este dezlegare la untdelemn și vin și în zilele de marți și joi.

Tradiții de Sfânta Mărie Mare sau Adormirea Maicii Domnului

• Sfânta Maria, 15 august. Adormirea Maicii Domnului

De Sfânta Maria Mare, în Transilvania, există obiceiul ca femeile măritate să ducă la biserică, dis de dimineaţă, fructe din recolta de struguri şi de prune, pentru a fi sfinţite de către preoţi şi împărţite apoi credincioşilor. De asemenea, fetele nemăritate culeg flori din grădină, pe care le duc la biserică, aşezându-le la icoane. În modul acesta, se crede că familiile acestora vor fi protejate de boli şi de necazuri.

Tot în această zi de sărbătoare, femeile însărcinate se roagă la Maica Domnului pentru că această să le protejeze pe toată durată sarcinii și să le ajute să nască prunci sănătoși. Tradiția nu-i uită nici pe cei care au părăsit această lume, astfel că în dimineață de 15 august se tămâiază mormintele.

Sezonul nunților, deschis după Sfântă Mărie

Din 15 august se deschide și sezonul nunților, acesta ținând până la intrarea în postul Crăciunului. Perioadă dintre Sfântă Mărie Mare (15 august) și Sfântă Mărie Mică (8 septembrie) mai este cunoscută în popor și sub denumirea de Între Santamarii. Această perioadă, spune tradiția, este considerată a fi potrivită pentru semănăturile de toamnă.

În ziua de Sfântă Mărie, ciobanii își coboară turmele de oi de pe munte, semn că anotimpul călduros este pe sfârșite.

Tradiții de Sfânta Marie. Ce nu e bine să faci

Printre superstițiile legate de Sfântă Măria Mare se regăsesc și cele legate de foc. În multe sate românești nu se aprinde focul cu două zile înainte de această sărbătoare. Se spune că, în caz contrar, oamenii riscă să se îmbolnăvească, să le ia foc acareturile și să ia boli care pocesc pentru cei ce mănâncă gătit la foc în aceste zile.

Gospodarii vor avea recoltele blestemate și fără roade dacă vor lucra în această zi mare, iar vițele li se vor îmbolnăvi și gospodăria se va destrăma.

De Sfântă Măria Mare fetelor le este interzis să își tăie părul și să-l arunce la gunoi. De asemenea, este interzis scăldatul în ape curgătoare.

De asemenea, în această zi de sărbătoare se spune că nu este bine să mergi înapoi, întrucât atragi tristețea Maicii Domnului. O altă superstiție legată de ziua Adormirii Maicii Domnului spune că nu este bine să se aprindă focul în soba, acesta fiind un gest care atrage boală și ghinionul.

Această sărbătoare se ține mai ales pentru sănătate, pentru căsătorie, pentru naștere ușoară și pentru vindecări. Oamenii merg la biserică și se roagă la Fecioară Măria: fetele de măritat pentru un "ursit" bun, femeile pentru temeiul gospodăriei, iar bărbații pentru recolte bogate.

Busuiocul și găsirea ursitului de Sfânta Maria

De Sfântă Măria Mare, fetele nemăritate care doresc să își găsească ursitul trebuie să poarte în sân de-a lungul întregii zilei un fir de năprasnic (ferigă în unele zone) și să se roage la icoană Maicii Domnului, ținând candelă aprinsă. Se spune că năprasnicul are puterea de a aduce dragostea feței care îl poartă de Sfântă Măria Mare.

În alte zone, fetele care doresc să se mărite repede își pun busuioc proaspăt sub pernă, pentru a-și visă jumătatea. Despre această zi se consideră că are o putere magică foarte mare, fapt pentru care plantele de leac, culese de către tinerele necăsătorite, au forță de a vindecă diferite boli.

În data de 15 își schimbă bărbații pălăria cu căciulă, iar cei care mai sunt văzuți cu pălăria după această data sunt luați în râs de către ceilalți săteni. Tot acestora le este interzis să doarmă pe prispa casei, ori în târnaț în această zi.

Bătrânii satelor transilvănene cred și în zilele noastre că dacă în ziua de Sfântă Mărie Mare înfloresc trandafirii toamnă va fi lungă și călduroasă.

În această zi, multe biserici și mânăstiri din țara își sărbătoresc hramul.