Traficul de persoane în România, între corupție și complicitate nepedepsită: ”Guvernul nu îndeplinește standarde minime”
Ziua Mondială împotriva Traficului de Persoane este marcată în fiecare an pe 30 iulie. În ceea ce privește traficul de persoane în România, un raport al SUA evidențiază problemele majore cu care țara noastră se confruntă și lipsa de implicare a autorităților.
Publicat: Marti, 30 Iulie 2019, 09:55 | Actualizat: Marti, 30 Iulie 2019, 11:24Ziua Mondială împotriva Traficului de Persoane este marcată în fiecare an pe 30 iulie. În ceea ce privește traficul de persoane în România, un raport al SUA evidențiază problemele majore cu care țara noastră se confruntă și lipsa de implicare a autorităților.
Traficul de persoane este o industrie de miliarde de dolari pe plan internațional și a doua ca profitabilitate după traficul de droguri. În Europa, peste jumătate din victimele traficului de persoane sunt exploatate în scopuri sexuale. Victimele sunt bătute și violate în mod repetat, private de libertate și terorizate.
Ziua mondială împotriva traficului de persoane este o chemare la acțiune pentru a stopa această infracțiune prin descoperirea traficanților, protejarea copiilor vulnerabili, a femeilor și bărbaților împotriva exploatării, precum și prin protejarea și reabilitarea victimelor
Un raport din 2012, arată că în România au fost înregistrate 1.041 de victime ale traficului de persoane, dintre care 526 au fost exploatate sexual. Aproape jumătate din femeile traficate au fost minore. Un alt raport, din 2017, arăta că numărul cazurilor este în creștere. Numărul precis al victimelor nu poate fi cunoscut pentru că victimele traficului de persoane fie nu se consideră victime, fie nu vor să admită acest lucru în acte oficiale. Din aceste motive, numărul real este unul mult mai mare.
Mai grav, în 2019, raportul SUA privind traficul de persoane în România arată că situația este și mai dramatică, neîndeplinindu-se standarde minime pentru eliminarea traficului de persoane.
Alexandra Măceșeanu, fata dispărută din Caracal, victimă a traficului de persoane?
Alexandru Cumpănașu, unchiul Alexandrei Măceșanu, fata de 15 ani din Olt despre care monstrul din Caracal a declarat anchetatorilor că a violat-o, apoi a ucis-o și i-a dat foc, a declarat, luni seara, că familia acesteia deține mai multe discuții de pe Facebook în care un individ îi spune unei prietene de-a fiicei lor că ea ar fi fost plasată unei rețele de trafic de persoane.
„Am făcut sesizări la DIICOT, le-am dat 7 pagini de conversații de pe Facebook dintre un băiat și o prietenă de-a Alexandrei”, a declarat acesta.
Acesta spune că Alexandra a fost plasată unei rețele de trafic de persoane. Familia se luptă să ofere mai multe piste, dar nimeni nu îi ia în seamă”, a spus, în lacrimi, Alexandru Cumpănașu, la „Sinteza zilei”.
Mai mult, mama Alexandrei a declarat că a primit un telefon, imediat după dipsariția fiicei sale în care i se spunea că ”Alexandra este bine, este plecată în Anglia să facă bani”.
Traficul de persoane în România 2019: corupție și complicitate nepedepsită
Raportul SUA privind traficul de persoane, în 2019, în România arată Guvernul României nu îndeplineşte în totalitate standardele minime în vederea eliminării traficului de fiinţe umane, însă depune eforturi semnificative în acest sens. Aceste eforturi includ inclulparea mai multor suspecţi de trafic de persoane şi adoptarea unei strategii naţionale pe cinci ani şi a unui plan naţional de acţiune. Cu toate acestea, guvernul nu a demonstrat eforturi sporite comparativ cu perioada anterioară de raportare.
- Instanţele au condamnat un număr semnificativ mai mic de traficanţi, iar autorităţile au identificat un număr considerabil mai mic de victime, continuând declinul multianual al acestor eforturi.
- Corupţia endemică şi presupusa complicitate la infracţiuni de trafic de persoane au continuat nepedepsite, în special în cazul funcţionarilor publici care exploatau minore aflate în centre de plasament de stat.
- În continuare, judecătorii nu au beneficiat de pregătire specializată pentru cazurile de trafic de persoane şi lucrul cu victimele, ceea ce a avut efecte negative asupra protecţiei martorilor, returnării victimelor şi condamnării traficanţilor.
- Mai mult, insuficienta finanţare de către guvern a serviciilor de asistenţă şi protecţie a continuat să fie o problemă, lăsând majoritatea victimelor neprotejate, predispuse la noi traume şi vulnerabile la noi acte de trafic de persoane.
- Drept urmare, România a fost retrogradată şi inclusă în Nivelul 2 Listă de monitorizare. (Singurele ţări europene din categoria a treia, cu cea mai gravă situaţie a traficului de persoane, sunt Rusia şi Belarus)
- Procedurile birocratice au continua să blocheze accesul victimelor la îngrijire medicală.
Niciun funcționar public nu a fost anchetat în cazuri de trafic de persoane
Lipsa prioritizării traficului de persoane, corupţia răspândită şi reformele legale şi judiciare majore au împiedicat aplicarea eficientă a legii. Observatorii au semnalat corupţie endemică şi presupusă complicitate la infracţiuni de trafic de persoane a funcţionarilor guvernamentali, în special funcţionari care au exploatat minori aflaţi în centre de plasament de stat şi au acţionat în complicitate cu traficanţii.
”Se pare că directorul unui centru de plasament de stat dintr-un oraş din sudul României a traficat în scopuri de exploatare sexuală copiii aflaţi în grija sa. Cu toate acestea, autorităţile nu au raportat cazuri de anchetare, punere sub urmărire penală sau condamnare a unor funcţionari pentru complicitate la trafic de persoane” - mai arată raportul SUA privind traficul de persoane în România.
Raportul SUA privind traficul de persoane în România, poate fi văzut pe pagina Ambasadei SUA