Gheţarul Pizol, situat la o altitudine de 2600 de metri, este, acum, de cinci ori mai mic decât în 1987. Se estimează că, până în 2030, gheţarul se va topi complet. Câteva sute de militanţi ecologişti sau doar iubitori ai drumeţiilor pe munte au dorit să comemoreze, încă de acum, dispariţia sa.
Zeci de şefi de stat sau de guvern se întâlnesc la New York într-o reuniune extraordinară a ONU pe tema schimbărilor climatice. Secretarul general al ONU le-a cerut participanţilor să nu aducă doar discursuri frumoase, ci şi angajamente la măsuri concrete pentru oprirea încălzirii globale, care a atins proporţii alarmante.
Summitul a fost precedat de ample manifestaţii în întreaga lume. Un protest inedit a avut loc în Alpii Elveţieni. O adunare de doliu pentru un gheţar, răpus de încălzirea planetei.
„Este o zi tristă, în care oamenii îşi iau rămas bun de la acest gheţar, cum am face şi pentru fiinţele umane pe care le pierdem.”
Mulţi din cei aproximativ 1500 de gheţari din Elveţia ar putea avea aceeaşi soartă cu Pizol, iar de vină sunt activităţile umane care accelerează încălzirea atmosferei planetare.
Topirea gheţarilor este doar unul din efectele negative ale încălzirii globale. Fenomenele meteorologice extreme - uragane, caniculă sau secetă - ca şi incendiile de vegetaţie sunt tot mai frecvente şi mai intense. Una din cauzele principale este creşterea nivelului emanaţiilor de bioxid de carbon şi trebuie să se acţioneze imediat pentru reducerea fenomenului. Este una din concluziile unui raport alarmant al Organizaţiei Meteorologice Mondiale.
Raportul a fost publicat înaintea summitului ONU pe tema schimbărilor climatice de la New York. Analiştii politici nu se aşteaptă la decizii concrete, din cauza divergenţelor dintre marile puteri. Preşedintele Donald Trump, care a retras Statele Unite din acordul anti-poluare de la Kyoto, nici nu va lua parte la summit. Vor lipsi şi alte ţări în care cărbunele sau petrolul joacă un rol important, ca Japonia sau Arabia Saudită.
