Grele momente, ca parinte si poate te vei gandi ca n-ai fost un parinte bun si ca, undeva, ai gresit.
Nimeni nu este perfect, asa ca niciun parinte nu este perfect. De fapt, spun specialistii in psihologia copilui de la Empowering Parents, nici n-ar trebui sa existe sintagmele “parinte bun” si “parinte rau”. Ci “parinte suficient de bun”. Ce inseamna un parinte suficient de bun? Este parintele care este alaturi de copilul sau si care ii ofera toate protectia de care are nevoie. Incearca sa-si educe copilul cum crede el ca este mai bine, chiar daca metodele alese nu sunt intotdeauna eficiente. Daca te gandesti ca vrei sa fii un parinte bun si cauti solutii pentru a atinge acest obiectiv, deja ai indeplinit o mare parte din “parinte suficient de bun”.
Toti parintii se simt la un moment dat neputinciosi si, desi pare greu de crezut, ajungand in aceasta etapa isi dau seama cat de important este rolul de parinte. Iar acest lucru duce la crearea unor legaturi si mai puternice cu copilul.