Cercetătorii au observat că, odată cu înaintarea în vârstă, lanțurile acizilor grași din anumite lipide tind să devină mai lungi. Fenomenul a fost identificat în mai multe țesuturi și la mai multe specii, inclusiv la oameni, potrivit nature.com.
Ce au descoperit cercetătorii
Lipidele sunt componente esențiale ale organismului. Intră în structura membranelor celulare și sunt implicate în stocarea energiei și comunicarea dintre celule. Cercetătorii au descoperit că îmbătrânirea nu produce doar modificări izolate ale unor lipide, ci pare să determine o schimbare mai generală a raportului dintre lipidele cu lanțuri mai scurte și cele cu lanțuri mai lungi, potrivit sursei citate mai sus.
Echipa a analizat date provenite de la oameni, șoareci, musculițe de oțet și viermi C. elegans. În diferite specii și țesuturi s-a repetat același tipar. Odată cu vârsta, lipidele cu lanțuri mai lungi deveneau mai abundente, iar cele cu lanțuri mai scurte tindeau să scadă.
Cercetătorii au găsit o asociere interesantă și în cazul inimii umane. Alungirea lanțurilor lipidice a fost observată nu doar odată cu înaintarea în vârstă, ci și în timpul progresiei bolilor cardiace. Asta nu înseamnă că lipidele mai lungi provoacă automat boala cardiacă, ci că fenomenul ar putea reprezenta un indicator biologic important care merită investigat.
Intervențiile cunoscute din experimentele pe animale pentru efectele lor asupra longevității au produs modificări în direcția opusă. În cazul șoarecilor, restricția alimentară a fost asociată cu scurtarea lanțurilor lipidice din inimă. Și rapamicina, studiată experimental pentru efectele sale asupra longevității, a produs modificări similare.
Cercetătorii au mers mai departe și au testat dacă lungimea acestor lanțuri este doar un efect al îmbătrânirii sau dacă poate avea un rol în proces. În cazul viermilor C. elegans, manipularea genetică astfel încât lanțurile lipidice să devină mai scurte a prelungit durata de viață. Nature Aging subliniază că acest rezultat oferă indicii că lungimea lanțurilor lipidice ar putea fi mai mult decât un simplu biomarker al vârstei.
Rezultatele privind prelungirea vieții provin din experimente pe viermi, nu din studii clinice pe oameni. Studiul nu demonstrează că oamenii își pot prelungi viața printr-o anumită dietă, supliment sau medicament și nu trebuie trasă concluzia că „grăsimile mai scurte ne fac să trăim mai mult”. Însă, cercetarea deschide o nouă direcție pentru studierea mecanismelor biologice ale îmbătrânirii.
Autorii studiului sunt Weisha Li, Bauke V. Schomakers, Georges E. Janssens și colaboratorii, iar lucrarea se numește „Longer lipids mark aging and constrain lifespan”. Studiul a fost publicat în Nature Aging pe 6 octombrie 2026.
Conform nature.com, cercetătorii consideră că alungirea lanțurilor lipidice ar putea reprezenta o caracteristică moleculară conservată a procesului de îmbătrânire.
(P) Unde pot face analize ca să verific dacă am imunitatea scăzută?...