Este probabil ca negocierile să fie chiar mai ample şi mai complicate decât neânţelegerile politice legate de decizia britanicilor de a ieşi din UE, urmând ca totul să fie discutat, de la comerţ la cooperarea în domeniul securităţii.
Acordul va necesita aprobarea celor 27 de state membre şi toate au propriile lor interese naţionale.
Premierul britanic Boris Johnson a îngreunat deja negocierile, angajându-se că se va folosi de Brexit ca de o oportunitate pentru a elibera ţara de reglementările UE prea constrângătoare.
Decizia sa de a ajunge la un acord cu UE în doar 11 luni este văzută în capitalele europene drept un semn că intenţionează să încheie doar un acord limitat cu UE.
”Vom avea acum un concurent la uşa din faţă. Un concurent care va încerca să arate ce are la uşa noastră din faţă”, a afirmat recent cancelarul german Angela Merkel.
Majoritatea statelor membre insistă că au o agendă comună a negocierilor viitoare. Doresc să formeze o relaţie fără tarife şi fără cote: să protejeze integritatea pieţei unice şi să apere standardele în reglementări care asigură un mediu concurenţial echitabil.
Dar toate ţările au propriile linii directoare, individuale.
Priorităţi
La prima vedere, UE pare să fie în avantaj în negocieri, având în vedere avantajele oferite de piaţa unică uriaşă. Este şi faptul că Marea Britanie trebuie să ajungă la un acord cu blocul comunitar în domenii care depăşesc aria comerţului – cooperarea în sectorul securităţii şi reglementările aviaţiei, de exemplu.
”Toate acestea trebuie coordonate, pentru a putea să maximizăm capacitatea de negociere”, a declarat Sabine Weyand, directorul general pentru comerţ al Comisiei.
Termenul scurt stabilit de Johnson ar putea pune în pericol strategia de tipul totul sau nimic a UE. Dacă nu va fi suficient timp pentru negocierea simultană a tuturor subiectelor, UE va fi obligată să aleagă domeniile prioritare, ceea ce va deranja în mod inevitabil unele ţări.
”Timpul este foarte scurt. Vom da atenţie specială acelor domenii care vor fi o problemă majoră dacă nu vor fi convenite”, a spus în această lună preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Este vorba despre probleme care fie nu sunt reglementate la nivel internaţional fie nu permit adoptarea unor măsuri unilaterale de protecţie, a precizat von der Leyen.
Chiar dacă termenul este scurt, fiecare stat membru va dori să îşi apere propriile interese industriale.
Automobile
Oficiali din Germania, Polonia, Austria, România şi Cehia au semnalat că industria automobilelor şi cea a componentelor auto sunt unele dintre cele mai importante sectoare, care trebuie protejate.
În 2018, Marea Britanie a importat aproape 1,5 milioane de automobile fabricate de constructori germani, francezi şi italieni, în valoare cumulată estimată la 35 de miliarde de euro, potrivit datelor Bloomberg Intelligence.
Nissan şi Toyota se află printre producătorii auto care fabrică maşini în Marea Britanie, alături de brandurile Mini şi Rolls-Royce ale grupului BMW, Bentley, parte a grupului Volkswagen, Jaguar Land Rover, deţinut de Tata, şi divizia Vauxhall a grupului PSA.
Tarifele vamale ar afecta lanţurile de aprovizionare complicate ale industriei.
Agricultură
Sectorul agricol a fost semnalat ca deosebit de important de către Franţa, Italia, Danemarca şi Letonia.
Agricultura este atât de importantă pentru relaţia comercială dintre Marea Britanie şi Uniunea Europeană încât este de neimaginat să nu fie inclusă în acord. Întrebarea este cât de detaliat va putea fi acordul negociat în doar câteva luni.
În prezent, statele membre beneficiază de acces liber la pieţele agricole din Marea Britanie şi doresc ca acest lucru să continue, dar nu cu orice preţ. Dacă Marea Britanie îşi va reduce standardele de siguranţă a alimentelor pentru a dezvolta comerţul cu alte ţări, în special cu Statele Unite, acordul dintre UE şi Regatul Unit va fi complicat.
Piscicultură
Piscicultura este un domeniu de importanţă majoră pentru Irlanda, Olanda, Franţa şi Spania.
Franţa a solicitat deja acces în apele britanice după Brexit. Dar guvernul britanic s-a angajat să se retragă din Politica Piscicolă Comună a UE şi să protejeze industria piscicolă prin redobândirea controlului asupra apelor teritoriale.
Gibraltar
Apartenenţa britanică a Gibraltarului este un subiect dureros pentru Spania de peste trei decenii. În timp ce guvernul de la Madrid este în prezent interimar, orice succesor va încerca să se folosească de statutul anormal al Gibraltarului în negoierile comerciale cu Marea Britanie.
Irlanda
Irlanda are sensibilităţi speciale legate de Brexit, fiind singurul stat membru al UE care are graniţă terestră cu Marea Britanie, prin intermediul căreia săptămânal au loc relaţii comerciale de circa 1 miliard de euro.
Acordul de retragere permite un compromis duficil, care va evita reintroducerea unei graniţe fizice, dar un acord comercial cuprinzător ar ajuta la renunţarea la compromisul respectiv.
Securitate
Într-un mediu geopolitic tot mai incert, marcat de atacuri cibernetice şi terorism, ambele părţi au indicat că intenţionează să colaboreze îndeaproape. Marea Britanie este în avantaj în această privinţă, datorită puterii militare şi a capacităţii mari în domeniul informaţiilor.
Sursa : news.ro
Transportatori: Decizia Guvernului de a modifica Legea RCA nu este o atitudine pro business şi ar putea conduce la falim... Poliţia Română: 15 accidente grave de circulaţie, în urma cărora 8 persoane au decedat, iar 12 au fost grav rănite, în a...
