În România, puterea de cumpărare variază de la un județ la altul și de o regiunea la alta. Iată ce indică harta puterii de cumpărare în România și care sunt cele mai dezvoltate orașe.
Un studiu efectuat de GFK arată că în țara noastră puterea de cumpărare diferă în funcție de județe. Zonele de pe hartă reprezentate cu bleu și albastru reprezintă zonele cu cea mai slabă putere de cumpărare la nivel național, pe când portocaliu și roșu reprezintă regiunile cu cea mai mare putere de cumpărare din România. Venitul net anual pe cap de locuitor a crescut cu 18% anul trecut, la nivelul întregii țări. Astfel a ajuns la 5.083 euro.
Județele cu cea mai mare putere de cumpărare din România
Grupul judeţelor cu putere de cumpărare peste medie debutează cu Braşov şi Sibiu,”stelele” pe harta dezvoltării economice a ţării şi motoarele zonei centrale a României. De mai mulţi ani aici se configurează o nouă zonă industrială a ţării care atrage masiv investiţii.
Braşov s-a dezvoltat pe mai multe segmente de piaţă, în principal pe imobiliare şi Business Service, datorită numărului de oameni cu deprinderi tehnice şi abilităţi lingvistice, a poziţionării geografice centrale, a costurilor mai scăzute faţă de alte locaţii şi a condiţiilor foarte bune de trai. Totodată, judeţul deţine cele mai multe parcuri industriale din ţară (10), după Prahova (15) şi Cluj (11), iar dezvoltarea industriei automotive şi retail a generat şi un boom al construcţiilor rezidenţiale. Astfel, în 2017 s-a finalizat cel mai mare număr de locuinţe în ansambluri rezidenţiale din istoria postdecembristă a Braşovului.
Sibiu, la rândul său, a devenit un magnet pentru investitorii care vin în România, fiind atractiv pentru industria auto şi IT. Cel mai mare angajator industrial din judeţ şi gigantul în industria auto, Continental , şi-a extins investiţia în 2018, urmat de alţi jucători mari (Kika Automatizare) care îşi transferă activităţile în această regiune.
Estimările specialiștilor ne arată că Sibiu, Braşov, Arad, Constanţa si Alba Iulia sunt oraşele care în curând vor cunoaşte o dezvoltare mai mare decât Bucureştiul, tocmai pentru că au o infrastructură bună, dar şi centre universitare care să formeze piaţa forţei de muncă. Un alt factor care schimbă harta dezvoltării locale este dinamica costurilor. Astfel, zonele clasice de dezvoltare devin scumpe pentru noii investitori,iar asta îi determină să se orienteze spre zonele mai puţin explorate ale ţării.
Competiţia regională se intensifică odată cu disponibilitatea fondurilor europene. Tocmai de aceea, unele judeţe au adoptat strategii şi alianţe pentru impulsionarea atragerii acestor fonduri pentru a-şi dezvolta infrastructura. Acesta este cazul ”Alianţei Vestului”, o alianţă între patru judeţe, precum Cluj, Timiş, Arad şi Oradea. Această alianță e menită să impulsioneze atragerea finanţărilor pentru dezvoltarea regională.
Județele cu cea mai mică putere de cumpărare din România
Judeţele Botoşani, Vaslui, Călăraşi şi Giurgiu reprezintă polii extremi, cu cea mai mică putere de cumpărare. Urmează în clasament Suceava, Neamţ, Vrancea, Buzău, Ialomiţa, Teleorman, Olt şi Mehedinţi la mică distanţă de primele. Grupul judeţelor cu putere de cumpărare sub media naţională este completat de Satu-Mare, Maramureş, Bistriţa-Năsăud, Harghita, Covasna, Bacău, Iaşi, Brăila, Tulcea, Vâlcea, Dolj, Caraş-Severin, Gorj, Sălaj, Mureş.
Citește și:
Puterea de cumpărare a românilor a crescut în 2018 cu 18 procente
Sursă foto: bursa.ro
