La o aruncătură de Capitală, cu drum de acces de mare viteză, județul Călărași este una dintre așezările din zona de sud a Câmpiei Bărăgan, ce face parte din bazinul hidrografic al Dunării și este înconjurat de județele Giurgiu, Ilfov, Ialomița și Constanța. Dunărea oferă Călărașiului graniță cu vecinii Bulgari, iar accesul dintre București se face din Autostrada A2, București – Constanța.
Fiind destul de aproape de București, la nici 150 de kilometri, județul Călărași are o bilă albă pentru acest avantaj, îndeosebi atunci când vine vorba de imobiliare. Tot mai multe cartiere rezidențiale s-au construit în zonă, iar constructorii care înalță case de vânzare în Călărași se adresează și bucureștenilor în căutare de zone mai liniștite, ceva mai ieftine, dar nu foarte îndepărtate.
Zona a cunoscut o dezvoltare economică majoră în ultimii ani, iar sectorul agricol rămâne principalul pilon prin care călărășenii își câștigă traiul. Călărași, însă, n-a fost mereu un județ de sine stătător. Printre curiozitățile despre această regiune se numără faptul că a aparținut județului învecinat, Ialomița și era cunoscut drept “un sat mare”, numit foarte multă vreme, până în 1722, Lichirești.
Iată câteva curiozități despre județul Călărași, pe care sigur nu le știai
Agricultura și creșterea animalelor, principalele activități
La acea vreme, oamenii zonei se ocupau cu agricultura și cu creșterea animalelor. Românii erau majoritari, iar pe lângă ei mai găseai și un picior de bulgar sau de turc.
O categorie aparte erau călărașii ștafetari, care făceau serviciul de curierat pe traseul București - Constantinopol. Sunt organizați cel mai probabil în vremea domnitorului Constantin Brâncoveanu, primul document păstrat care-i amintește datează de la 25 mai 1722. De la acești călărași ștafetari, care după terminarea serviciului s-au stabilit în așezarea ce se afla în apropierea detașamentului lor, satul Lichirești începe să fie cunoscut sub denumirea de "satul călărașilor" sau Călărași, se arată în aceeași sursă.
Călărași s-a numit înainte Lichirești
Pe site-ul oficial al Primăriei Călărași, la rubrica “Istorie”, aflăm că "numele Lichirești datează probabil de la începutul primei așezări de locuitori statornici pe aceste meleaguri, în timpul domniei lui Mihai Viteazul. Se bănuiește că denumirea de Lichirești este în strânsă legătură cu ridicarea primului lăcaș de biserică, cu hramul Sfântului Nicolae al Mirei Lichiei. Poporanii care s-au strâns în jurul lăcașului trebuie să fi spus prin prescurtare, biserica Lichiei, în timp ce ei se vor fi numit poporul bisericii Lichiei sau lichireșteni, de unde a venit și denumirea de Lichirești a satului. Lichireștiul este menționat pentru prima dată într-o hartă, la data de 1700, operă cartografică a stolnicului Constantin Cantacuzino, tipărită în Italia, la Padova".
Călărași a făcut parte din județul Ialomița
Una dintre cele mai inedite curiozități despre Călărași este faptul că nu a fost de sine stătător de la început. Satul Călărași, despre care se spunea că este “de întindere mare” la acea vreme își cam pierduse de tot denumirea inițială, cea de Lichirești. În 1791, apărea sub ambele denumiri pe hartă, “Călărași sau Lichirești”. O perioadă se foloseau amândouă denumirile, ca în final, spre sfârșitul secolului XVIII Lichireștiul să rămână doar la nivel de istorie.
Tot în acea perioadă, când deja era sub numele de Călărași, așezarea a fost menționată ca fiind târg, ceea ce însemna că viața comercială începea să prindă contur. Se făceau schimburi, se vindea și se cumpăra, în și de la târg. Unde? În Călărași, sat ce făcea parte din județul Ialomița, ce avea reședinta, la acea vreme, la Urziceni.
Zona actuală a județului a fost front de război
O altă informație interesantă este atestarea istorică a zonei actuale a județului. În anii 1800, Călărașiul era “scenă” de război, lupte purtate împotriva pericolului turcesc, pentru apărarea luncii Dunării. Bătăliile au durat până în 1812, atunci când la București s-a semnat acordul de pace, iar locuitorii și-au reluat viețile liniștite, însă nu pentru mult timp. Nouă ani mai târziu, în 1821, un alt moment istorie, de importanță majoră în istoria României, avea să afecteze călărășenii. Revoluția condusă de Tudor Vladimirescu, urmată la un an distanță de un alt război ruso-turc din anii 1828-1829. Călărașiul a fost invadat și de o epidemie de ciumă
Gheorghe Chipail, doctorul cu prima operație pe cord din România. „ Să respectați, pentru că de la asistentă și de la in... Fost condamnat, liber la înscriere la Academia de Poliţie. Elev cu media la purtare sub nouă, interzis pe viaţă...
