Anthropic, compania care a creat Claude, a introdus în chatbot un proces prin care acesta poate „visa”.
În creierul uman, unele experiențe și amintiri se consolidează în timpul somnului, când sunt integrate în neocortex.
Anthropic susține că un proces similar poate funcționa și în cazul inteligențe artificiale, potrivit site-ului oficial.
O astfel de abordare e susținută și de către experți, care susțin că modelele pot folosi timpul inactiv dintre acțiuni pentru a-și reorganiza contextul existent.
Anthropic dezvăluie că inteligența artificială Claude poate „visa”
Cercetătorii de la Letta și UC Berkeley au propus utilizarea resurselor de calcul în timpul stării de repaus, proces numit și sleep-time compute, susține Anthropic.
Astfel, agenții AI și-ar putea organiza memoria prin analizarea jurnalelor, remedierea greșelilor și generarea unor soluții noi, proces pe care experții îl numesc visare.
Anthropic susține că acest proces poate oferi o memorie mai eficientă AI-ului Claude.
Memoria agentului se referă la cunoștințele pe care Claude le acumulează din interacțiunile cu utilizatorii, sarcinile alocate și experiența păstrată de la o sesiune la alta, scrie Big Go Finance.
Anthropic distinge în mod explicit memoria de alte 3 tipuri de învățare. Acestea sunt ajustarea modelului în timpul antrenării, învățarea în context în cadrul unei singure conversații și compactarea, care comprimă conversațiile anterioare în rezumate. Sistemul de memorie rezolvă problema reținerii cunoștințelor pe termen lung de la o sesiune la alta.
Teoretic, această abordare ar rezolva o problemă legată de eficiența acestor interfețe. Dacă interfața ar reciti întregul istoric al conversației pentru fiecare nouă întrebare, atunci consumul de tokens ar crește semnificativ.
Ca urmare, procesul de visare ar organiza înregistrările anterioare într-un rezumat ușor de recuperat, cu toate informațiile importante. Teoretic, visarea ar permite ca informațiile să fie reutilizate la un cost mai mic.
Modelul AI ar putea decide singur ce să rețină
Anthropic a testat capacitățile de utilizare a memoriei ale modelelor din generații diferite folosind Continual Learning Bench (CL-Bench) 1.0.
Rezultatele au arătat o evoluție clară de la o generație de modele la alta. Cu cât un model AI e mai puternic, cu atât poate decide singur ce anume să rețină din conversațiile anterioare.
Sonnet 4.6 s-a oprit la propunerea de ipoteze. Opus 4.7 a început să consolideze informațiile în documente de referință. Opus 5 a devenit primul model care a finalizat bucla completă.
Anthropic a descoperit că impunerea unor reguli de memorie scrise de oameni poate, de fapt, să scadă performanța modelelor puternice. Atunci când instrucțiunile impuneau „înregistrează doar eșecurile”, Opus 5 și Opus 4.7 au pierdut o mare parte a avantajului memoriei, în timp ce Sonnet 4.6 a fost mai puțin afectat.
Ceea ce sugerează că, pentru modelele de înaltă performanță, gândirea în mod autonom e mai eficientă decât codificarea rigidă a regulilor în avans.
Visarea AI poate corecta erori
Amintirile sunt scrise pe moment în timpul unei sesiuni, când pot să apară greșeli. Când o notă eronată e citită și acceptată în sesiunile ulterioare, aceasta induce modelul în eroare în mod continuu. Visarea AI oferă posibilitatea de a verifica informațiile.
Reglarea unui model pentru a învăța din date noi e un proces costisitor și lent. Visarea AI introdusă în Claude poate gestiona mai eficient acest proces, scrie Mind Studio.
Dar, chiar și cu visarea, capacitățile de bază ale modelului nu se schimbă. Dar informațiile și contextul pot fi actualizate pe fundal, pentru ca potențiale greșeli să nu fie duse mai departe în conversație.
Obiect misterios, asemănător unei meduze, surprins pe cer lângă o bază militară din Alaska. A dispărut după câteva minut...