Urmărește A1 pe DiscoverConstruită la începutul secolului al XVIII-lea, casa din Cizer în care Horea a locuit pe perioada în care acesta a ridicat faimoasa biserica de lemn din sat, a devenit o ruină, fiind lăsată în paragină de către autorități. Declarat monument istoric în 2004, locul s-a degradat de la o zi la alta, din ce în ce mai mult, fără ca autoritățile județene sau cele de la București să găsească bani pentru reparare și întreținere. Ca o curiozitate, în perioada 2001 - 2014, Ministerul Culturii a alocat 14,3 milioane de lei pentru castele și conacele săsești din județele Covasna și Harghita!
Pe la 1773, biserica cea veche din satul Cizer, Sălaj, Transilvania, localitate atestată documentar încă de la 1219, arde, în urma unui incendiu. Slujbele se țin, pentru o vreme, într-o casă de lemn. Prin partea locului trebăluiește și meșterul Vasile Nicula Ursu, pe care apropiații îl strigă ”Horea”, viitorul cap al răscoalei de peste un deceniu.
Doi ani de zile durează ridicarea lăcașului, ce avea să fie sființit în 1776, de către episcopul Grigore Maior. Meșterul își incizează semnătură pe o grindă a boltei, ”lucrat Ursu H(orea)”. Câtă vreme ajută la construcția bisericii, Horea stă într-o casă ridicată la începutul secolului al XVIII-lea, realizată din bârne de stejar rotunde, cu pietre mari de râu și cu acopeirș de paie. Specialiștii consideră, și astăzi, că ansamblul este unic, prin prisma tehnicilor de construcție.
Anii trec, Horea devine, alături de Cloșca și Crișan, unul dintre capii răscoalei de la 1784. Sunt prinși, judecați. Primii doi pier trași pe roată, în chinuri groaznice, Crișan se spânzură cu nojițele de la opinci.
Secolele trec și ele. Vin cele două Războaie Mondiale, dar casa rămâne în picioare. Apoi, nepăsarea autorităților, indiferent de coloratura lor politică, o transformă în ruină. În ultima perioada, degradarea atinge cote alarmante. Până în 2010, locul este inclus într-un complex muzeal, după care nimeni nu mai trece pe acolo. Localnicii încearcă, în zadar, să convingă fie Guvernul României, fie Consiliul Județean, să dea bani pentru refacerea casei. Degeaba! Primarul din Cizer trimite adrese peste adrese, o echipă de etnografi de la Muzeul din Cluj ajunge acolo, dar mare lucru nu se schimbă. Se pornesc tratative ca locul în care a trăit Horea să intre în administrarea Muzeului din Cluj, însă fără finalitate concretă. ”Reprezintă românimea din Ardeal, ceea ce nu s-a prea păstrat. A fost cea mai mare casă din acea vreme, vorbim despre meșteșugul țăranului român”, spune porfesorul Petru Galiș.
Se fac referiri la sumele alocate de Ministerul Culturii. Nu-i vorba de instigare, dar, parcă, pe undeva, ceva doare. Conform documentelor, în perioada 2011 - 2014, Ministerul Culturii a alocat 14,3 milioane de lei pentru refacerea conacelor și castelelor săsești din Covasna și Harghita, în timp ce casa lui Horea din Cizer nu este băgată în seamă de nimeni. ”E o situație jalnică. Tot timpul am spus că aceasta casă este bulgărul de aur al comunei. Am un teanc de adrese trimis. Degeba!”, spunea, în primăvara lui 2016, primarul locului, Liviu Farcaș...
Idei ingenioase de cadouri pentru absolvire!... Povestea femeii care a trăit în casă timp de 8 luni cu CADAVRUL FIICEI sale. Mărturiile vecinilor sunt şocante!...
