Urmărește A1 pe DiscoverÎn urma cutremurului din martie 1977, propaganda comunistă a dus la apariția mai multor mituri, menite să calmeze populația panicată după seism, dar cu investiții minime.
Matei Sumbasacu, inginer și fondator al Asociației pentru Reducerea Riscului Seismic (Re:Rise), și-a propus să reducă riscul seismic în România, scrie pe Oamenii Dreptății.
Inginerul a demontat mai multe mituri legate de clădirile din București, multe dintre ele pornite chiar de către comuniști după cutremur.
Acestea s-au propagat și continuă să fie crezute de multe persoane chiar și în ziua de azi, la aproape jumătate de secol de la cutremur.
Clădirile din București construite pe bile rezistă mai bine la cutremur?
În continuare, multe persoane cred mitul că există clădiri în România, din perioada comunistă, care au diferite sisteme antiseismice, precum construcția pe bile.
Adevărul este altul, susține Sumbasacu. Potrivit asociației Re:Rise, „ordinul criminal” legat de ședința de pe 4 iulie 1977, a apărut la 4 luni după cutremurul care a devastat Bucureștiul.
În cadrul unei ședințe, Nicolae Ceaușescu ar fi ordonat sistarea lucrărilor de consolidare pentru clădirile afectate de cutremur.
„În primul rând se oprește orișice echipă de verificare. De astăzi, am dat ordin la miliție și procuratură, îi arestează și îi trimite în închisoare cine mai intră în casa oamenilor,” a spus în cadrul ședinței Ceaușescu, potrivit stenogramei publicate de Re:Rise.
„Noi trebuie în mare, până la 23 August, să terminăm reparațiile în Capitală,” a continuat Ceaușescu. „Toate școlile trebuie să fie la 1 septembrie în stare de funcționare!”
În urma acestui ordin, potrivit Re:Rise, 10.000 de clădiri au rămas vulnerabile. Se pare că, inițial, intervențiile de consolidare nu puteau depăși 25% din valoarea clădirii, dar „se spunea că problema principală este prețul mult prea mare, dar noi respectasem acești 25% din preț. Problema era, însă, repede. Repede, să se termine, să nu se mai vadă, să nu mai apară schele”, scrie pe Oamenii Dreptății.
În schimbul intervențiilor de consolidare necesare, Ceaușescu și partidul comunist au răspândit mai multe mituri legate de rezistența clădirilor, potrivit lui Sumbasacu, care sunt crezute și azi, scrie PRO TV.
Iată unele dintre cele mai răspândite mituri legate de clădiri și care e adevărul, de fapt, potrivit inginerului:
Blocurile pe bile, rulmenți sau role
Acesta e unul dintre cele mai răspândite mituri. Potrivit acestuia, unele clădiri din București și din țară, din perioada comunistă, ar avea la bază diferite mecanisme care le-ar oferi protecție la seism. Printre acestea se numără celebrele bile, la care se adaugă rulmenți sau role. Adevărul e altul, însă.
„Deși este un mit foarte răspândit, n-am reușit să găsim nicio clădire de dinainte de 1977 care să aibă așa ceva, deși noi avem o provocare deschisă pentru oricine ar putea să ne arată o astfel de clădire în România. Nu există astfel de clădiri,” susține Sumbasacu, potrivit Republica.
După cutremur, în perioada 1978-1990, un singur astfel de bloc ar fi fost construit în România, dar acesta a fost unul experimental.
„S-a dus un coleg de-al meu la Iași și a găsit un bloc experimental, făcut nu pe role, în niciun caz, dar pe un fel de șine pe 2 direcții,” susține Sumbasacu.
Blocul ar fi fost construit în 1983 sau 1986, dar e o construcție experimentală, nicidecum parte dintr-o tendință extinsă.
Tencuiala antiseismică
Mitul a apărut după cutremurul din 1977, tocmai pentru că partidul nu voia să investească bani în consolidarea clădirilor. În schimb, erau trimise echipe care dădeau cu puțină tencuială pe fisuri.
„Oamenii trecuseră printr-o tragedie. Și, după cutremur, venea la ei o echipă de muncitori care pur și simplu dădeau cu un maglavais pe perete,” a declarat inginerul.
Pentru că oamenii au început să bănuiască probleme serioase cu o astfel de intervenție, partidul comunist a răspândit mai multe mituri despre cum au fost construite clădirile și cât de rezistente ar fi ele, de fapt, scrie PRO TV.
„Proiectul japonez”
Japonia e cunoscută pentru construcțiile rezistente la cutremur, din moment ce zona are numeroase incidente seismice. Clădirile sunt ridicate în conformitate cu 3 standarde seismice, scrie Housing Japan. Acestea sunt taishin (rezistență), seishin (amortizare) sau menshin (izolare la bază).
Fiecare clădire trebuie să îndeplinească nivelul minim taishin stabilit în 1981 și consolidat în 2000.
Din moment ce construcțiile japoneze sunt cunoscute pentru rezistența lor, un mit care a apărut în România e faptul că unele clădiri au fost construite folosind tehnici speciale din țara asiatică.
Mitul e cu atât mai surprinzător dacă luăm în considerare faptul că România și Japonia nu aveau relații strânse în perioada comunistă, ca să facă schimb de tehnici de construcție de ultimă generație.
„Am auzit eu că blocul ăsta era făcut după un proiect japonez. Japonezii au cutremure, stiu să facă blocuri și ăsta e proiect japonez. Eu am întâlnit personal mitul ăsta în zona Obor, dar este peste tot. N-au existat astfel de blocuri în România în perioada socialistă,” a declarat inginerul, scrie Republica.
Clădirile fără risc seismic
Într-o zonă în care există risc seismic, clădirile sunt automat în pericol. Gradul de risc al clădirii poate fi gestionat prin diferite metode de construcție, dar dacă au loc cutremure în acea zonă, atunci nicio clădire nu e 100% sigură.
Clădirile care sunt prezentate fără risc seismic în București sau alte zone în care au avut loc cutremure ar trebui să ridice semne de întrebare, scrie PRO TV.
Cum ar afecta un cutremur Bucureștiul în ziua de azi
Deși tehnicile de construcție au avansat semnificativ în ultimele decenii, unele clădiri sunt în continuare vulnerabile, în parte din cauza moștenirii lăsate de comuniști și sistarea măsurilor de intervenție din 1977.
„Acum, în București, avem clădirile mai înalte, construite înainte de 1940 şi afectate de cutremurele din ’40 și ’77. Avem nişte clădiri oarecum greşit proiectate, construite între 1940 şi 1977 și afectate de cutremurul din ’77. Astea sunt câteva mii,” a declarat inginerul.
„Dacă ne gândim că în ’40 au fost afectate grav aproximativ 300 și ceva de clădiri și din astea au picat 30, dacă acum avem câteva mii, într-un scenariu mai sumbru, ne putem aştepta la peste 100 - 200, care să fie un potențial colaps,” potrivit lui Sumbasacu, scrie Buletin de București.
Însă astfel de estimări se bazează pe probabilități și pot fi greșite, dat fiind faptul că evenimentele seismice și impactul lor depind de foarte mulți factori. Potrivit lui Sumbasacu, nu doar clădirile vechi, cu bulină, se pot prăbuși la cutremur, ci și unele clădiri noi, deși acestea vor fi în minoritate.
Există, însă, metode de consolidare care pot diminua riscul în cazul unui cutremur. Una dintre aceste tehnici e izolarea bazei, care a fost folosită pentru Primăria Capitalei.
„Izolarea bazei înseamnă că la nivelul parterului se taie câte un element vertical, după care se scoate o bucată din el și se înlocuiește cu o bucată de cauciuc armat denumit elastomer,” susține inginerul.
Tehnica funcționează pentru că această bucată de cauciuc preia o mare parte din vibrații, pentru ca acestea să nu se propage până în vârful clădirii. Astfel, e diminuat riscul seismic, dar acesta nu dispare complet.
