Cum a incurcat Nicolae Ceausescu lucrarile la Centrala de la Cernavoda

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește A1 pe Discover

In anii ’70 Nicolae Ceausescu a fost cucerit de idea ca tara noastra sa devina o putere nucleara, capabila sa produca energie electrica ieftina, care sa fie mai apoi exportata. Dupa o tentativa esuata de a ridica o centrala atomica in Oltenia, cu tehnologie sovietica, guvernul comunist s-a reorientat si in 1978 Romania a semnat un acord cu canadienii de la AECL pentru realizarea unei centrale nuclearoelectrice folosindu-se tehnologie de tip CANDU. Cu aceasta ocazie este stabilita si schimbarea locatiei, care se muta din Oltenia in Dobrogea, la Cernavoda.

Lucrarile au inceput pe data de 17 iulie 1980, santierul ajungand sa adune, in momentele sale de dezvoltare maxima, aproape 10.000 de muncitori. Numarul extrem de mare de angajati se explica prin faptul ca Ceausescu a dorit sa construiasca aproape concomitent toate cele cinci reactoare, efortul uman pentru o astfel de incercare fiind imens. Proasta gestionare nu a intarziat sa-si arate roadele. Desi constructia Unitatii 1 era programata pentru 1984, banii necesari au fost cheltuiti cu trei ani mai devreme.

Un rol extrem de nefast in intarzierea lucrarilor l-a avut chiar dictatorul. Deciziile sale aberante au influentat intr-un mod extrem de negativ situatia pe santier. In 1982 lucrarile au fost stopate un timp pentru ca Nicolae Ceausescu a decis ca Romania sa renunte la importuri pentru a plati datoria externa. Cum pentru centrala erau necesare multe echipamente care proveneau din exterior dictatorul a cerut ca acestea sa fie produse in tara. Insa economia romaneasca nu era suficient de pregatita pentru o astfel de provocare.

In acelasi timp el a cerut sa se faca economii si s-a ajuns la conflict cu partea canadiana, pentru ca acestea puneau in pericol securitatea constructiei si nu respectau normele internationale in vigoare. Vizitele de lucru ale lui Ceausescu ii puneau pe constructori in situatii imposibile. La una dintre ele liderul comunist a cerut ca zidurile de beton late de 4 metri sa fie reduse la jumatate pentru ca se consuma prea mult beton, ceea ce i-a adus la exasperare pe canadieni, care au amenintat ca renunta la contract. Situatia s-a calmat dupa ce dictatorului I s-a explicat ca in cazul unei explozii se va ajunge la catastrofa. Incomesurabila.

In 1989, in momentul caderii regimului, lucrarile la reactorul 1 al Centralei de la Cernavoda erau realizate numai in proportie de 45%. A mai fost nevoie de inca cativa ani de eforturi pana la darea in folosinta a acestuia pe 2 decembrie 1996. Pe 28 septembrie 2007 a fost pornit si reactorul 2. Impreuna cele doua reactoare produc 18% din energia electrica a Romaniei. Pentru celelalte doua unitati ramase in constructie se prevede ca acestea vor fi pornite in 2015-2016, desi in conditiile actuale, de criza, e foarte probabil ca termenele sa fie mutate dupa 2020.

Foto: Hepta