O descoperire ce rescrie istoria timpurie europeană a fost făcută de o echipă de cercetători în Suedia. Cea mai veche tulpină a temutei bacterii Yersinia pestis, care provoacă ciuma, a fost găsită într-un mormânt vechi de aproape 5.000 de ani.
Experții consideră că epidemia mortală a decimat triburile europene la Sfârșitul Epocii Pietrei. Concluziile apar într-un studiu al Aix-Marseille din Marsilia, Franţa.
Descoperirea a fost făcută în timp ce o echipă de cercetători analiza bazele de date publice privind ADN-ul pentru cazurile de victime ale ciumei din preistorie, în situl arheologic din Frälsegarden, Suedia. Analize anterioare ale unui mormânt comun săpat în calcar de pe acest sit au indicat faptul că acolo au fost îngropaţi 78 de oameni care au murit într-un interval de timp de două secole. Faptul că atât de mulţi oameni au murit într-un interval relativ scurt, în acest loc din Suedia, sugerează că aceştia ar fi putut fi victimele unei epidemii, conform coordonatorului acestui studiu, Nicolás Rascovan, biolog la Universitatea Aix-Marseille.
Specialiștii au descoperit tulpina necunoscută a bacteriei care provoacă ciuma în rămăşiţele unei femei în vârstă de aproximativ 20 de ani. Conform datării cu carbon aceasta a murit în urmă cu aproximativ 4.900 de ani, în Neoliticul Târziu.
Tulpina de Yersinia pestis descoperită în osemintele femeii prezintă o mutaţie genetică şi poate declanşa varianta pulmonară a bolii – cea mai mortală formă a ciumei – ceea ce sugerează că tânăra a murit de ciumă.
Cea mai comună formă a ciumei este cea bubonică, o formă în care bacteria se înmulţeşte în ganglionii limfatici şi provoacă inflamaţia acestora, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). Dacă bacteria ajunge la plămâni, atunci forma de ciumă este cea mai periculoasă.
Prin compararea materialului genetic al bacteriei descoperite în sit cu cel al bacteriei Yersinia pestis cunoscute, cercetătorii au ajuns la concluzia că această formă veche a bacteriei este înrudită îndeaproape cu cel mai recent strămoş al bacteriei actuale ce provoacă ciuma.
Oamenii de ştiinţă au emis ipoteza că această tulpină bacteriană s-a desprins de alte tulpini de Yersinia pestis în urmă cu aproximativ 5.700 de ani.
Noua teorie susţine că ciuma a apărut prima oară în aşa-numitele „mega-aşezări” umane, ce numărau între 10.000 şi 20.000 de locuitori şi care au existat pe continentul european acum 5 – 6 milenii. În aceste „mega-aşezări”, de până la 10 ori mai mari decât aşezările europene anterioare lor, „oamenii trăiau laolaltă cu animalele domestice şi păstrau hrana la un loc, totul în contextul inexistenţei măsurilor de igienă. Este un exemplu de manual de situaţie care poate duce la apariţia unor noi germeni patogeni periculoşi”, a comentat Simon Rasmussen, biolog de la Universitatea din Copenhaga şi participant la studiu, potrivit Agerpres.
După declanşarea epidemiei, aşezările ar fi fost abandonate şi/sau distruse. Acest lucru este confirmat de descoperirile arheologice din aşezări vechi de peste 5.500 de ani.
Apoi, ciuma s-a transmis pe căile de negoţ deschise de folosirea carelor cu tracţiune animală, ajungând în toate colţurile Europei, inclusiv la Frälsegarden, în Suedia, locul unde a murit această femeie. ADN-ul femeii indică faptul că aceasta nu făcea parte din populaţiile care au migrat din stepă, ceea ce sprijină ipoteza că ciuma bântuia deja prin Europa înainte de apariţia valurilor migratoare.
Un alt coautor al studiului, Karl-Göran Sjögren, arheolog de la Universitatea din Göteborg, a declarat pentru Live Science că prezenţa ciumei „într-o zonă relativ mărginaşă a lumii Neolitice”.
