Ghiulele de tun ce au fost folosite de Vlad Țepeș, în timpul luptelor sale din anul 1461 cu otomanii, au fost găsite în timpul unor săpături făcute la cetatea Sviștov din Bulgaria.
Arheologul care a condus cercetările, Nikolay Ovcharov, susține că este posibil ca Vlad Țepeș să stat în această cetate o perioadă, după ce a cucerit-o.
Înainte de aceste lupte cu otomanii, Vlad Țepeș și fratele lui mai mic, Radu cel Frumos, au fost ceruți ca ostatici de către sultanul Murad al II-lea, de la tatăl lor, Vald Dracul. El a fost ostatic până în 1448, iar fratele său până în 1462.
Această perioadă de captivitate a jucat un rol important în formarea și ascensiunea la putere a lui Vlad Țepeș. Turcii l-au eliberat, în 1447, după moartea tatălui său - asasinat la comanda lui Vladislav al II-lea, rival la tronul Țării Românești. Tot atunci, Vlad a aflat și de moartea fratelui său mai mare, Mircea, torturat și îngropat de viu de boierii din Târgoviște.
La vârsta de 17 ani, susținut de un corp de cavalerie turcească și de un contingent de trupe împrumutate lui de pașa Mustafa Hassan, Vlad Țepeș a luat pentru prima dată domnia Țării Românești. Dar, două luni mai târziu, a fost înfrânt de Vladislav al II-lea, care și-a recăpătat tronul. Pentru a-și asigura a doua și cea mai lungă domnie, Vlad al III-lea a trebuit să aștepte până în 20 august 1456, când a reușit să-și ucidă dușmanul de moarte.
Vlad Țepeș a ajuns curând faimos din cauza metodelor sale brutale de pedepsire. Conform detractorilor sași din Transilvania, el ordona deseori ca osândiții să fie jupuiți de piele, fierți, decapitați, orbiți, strangulați, spânzurați, arși, fripți, ciopârțiți, bătuți în cuie, îngropați de vii etc. De asemenea, punea să li se taie victimelor nasul, urechile, organele genitale și limba. Însă supliciul favorit era trasul în țeapă, de la care provine și numele de Țepeș.
Campania împotriva otomanilor, o campanie-surpriză la sud de Dunăre, a fost condusă de Vlad Țepeș în iarna dintre anii 1461-1462, după ce, în 1459, a refuzat să mai plătească tribute turcilor – 10.000 de galbeni annual.
Se pare că această răzvrătire s-a datorat existenței unui proiect de cruciadă impotriva otomanilor, cruciadă susținută de Papa Pius al II-lea și în care regele Ungariei, Matia Corvin, ar fi urmat să joace rolul principal - acesta chiar a primit de la Papă suma de 40.000 galbeni, suficientă pentru a echipa 12.000 de oameni și 10 nave de război.
În acest context politic, Vlad Țepeș a încheiat o alianță cu Matei Corvin, probabil la începutul lui 1460, pe care otomanii ar fi vrut să o împiedice. Mai mult, aceștia au încercat prin intermediul lui Hamza pașa, beiul de Nicopole, și al diacului sultanului, Catavolinos, să-l prindă pe Vlad prin vicleșug, dar fără succes. Odată dejucate planurile otomanilor și pedepsiți cei doi - au fost trași în țeapă împreună cu toți soldații turci care-i însoțeau - Vlad Țepeș a organizat campania împotriva otomanilor, în care ar fi folosit aceste ghiulele.
Vlad a fost recunoscut ca domn al Țării Românești pentru o a treia oară în 1475, dar s-a bucurat de o perioadă foarte scurtă de domnie. A fost asasinat la sfârșitul lunii decembrie1476. Corpul său a fost decapitat, iar capul lui a fost trimis sultanului, care l-a așezat într-o țeapă, ca dovadă a triumfului asupra lui Vlad Țepeș.
„Mereu te-am iubit”. Un veteran s-a întâlnit cu femeia de care s-a îndrăgostit în cel de-Al Doilea Război Mondial, după ... Totul despre ceaiul de sânziene. Rețete, beneficii și contraindicații...
