Ora la care mănânci micul dejun ar putea determina cât trăiești. Rezultatele surprinzătoare ale unui nou studiu

Urmărește A1 pe Discover

Majoritatea recomandărilor despre micul dejun se concentrează pe ce ar trebui să avem în farfurie.

Însă un studiu amplu realizat pe adulți din SUA sugerează că și ora la care mâncăm ar putea avea un rol important, scrie Science Alert.

Momentul în care consumăm primele și ultimele calorii ale zilei ar putea fi asociat cu durata vieții, potrivit datelor.

Aceste informații ar putea schimba recomandările de nutriție la nivel global.

Ora la care mănânci micul dejun ar putea determina cât trăiești

Rezultatele arată o asociere între ora micului dejun și longevitatea, dar nu poate demonstra irefutabil că schimbarea orei prelungește viața. Totuși, acestea se adaugă dovezilor potrivit cărora sănătatea ar putea depinde nu doar de ceea ce mâncăm, ci și de momentul în care mâncăm.

Studiile anterioare au asociat evitarea micului dejun și consumul de alimente noaptea târziu cu o stare de sănătate mai precară, însă riscurile asociate unor anumite ore au rămas neclare.

Prin urmare, cercetătorii au analizat datele provenite de la 31.044 de adulți cu vârsta de cel puțin 40 de ani, incluși în National Health and Nutrition Examination Survey din SUA între 1999 și 2018.

Participanții au raportat tot ce au mâncat sau băut în ultimele 24 de ore, inclusiv ora la care au consumat fiecare aliment sau băutură.

Citește și: Ce se întâmplă în corp atunci când ții post. Renunțarea la carne și lactate pentru câteva săptămâni are efecte importante

Studiul, publicat în European Journal of Clinical Nutrition, a stabilit că orice aliment sau băutură care conținea calorii și era consumat după ora 4:00 dimineața putea fi considerat „prima masă”. Ceea ce înseamnă că aceasta nu era neapărat un mic dejun tradițional luat la masă.

Ultimul aport caloric al zilei a fost considerat ultima masă, iar intervalul dintre prima și ultima masă a reprezentat perioada în care participanții au mâncat.

Echipa de cercetători a corelat aceste date cu decesele înregistrate până la sfârșitul anului 2019.

În timpul unei perioade mediane de monitorizare de 8.6 ani, au murit 7.129 de participanți, dintre care 2.259 din cauze cardiovasculare.

Analiza a ținut cont de factori precum vârsta, fumatul, activitatea fizică, calitatea alimentației, indicele de masă corporală, aportul energetic, veniturile și bolile preexistente. Astfel, a apărut un tipar pe măsură ce prima masă a zilei era consumată tot mai târziu.

Ce ore sunt asociate cu longevitatea

Comparativ cu persoanele care mâncau prima dată între orele 7:00 și 8:00 dimineața, cele care luau prima masă între 8:00 și 10:00 aveau un risc cu 10% mai mare de deces din orice cauză. Diferența creștea la 19% pentru intervalul 10:00-12:00 și la 29% după ora 12:00.

Mortalitatea cardiovasculară a urmat o tendință similară. Consumul primei mese după ora 12:00 a fost asociat cu un risc cu 46% mai mare de deces din cauze cardiovasculare decât consumul primei mese între 7:00 și 8:00.

La vârsta de 50 de ani, persoanele care mâncau mai târziu aveau, de asemenea, o speranță de viață estimată cu 2.46 ani mai mică, în medie.

Dincolo de beneficiile micului dejun, experții au investigat și ultima masă a zilei, care a oferit un rezultat mai surprinzător.

În loc ca riscul să crească pur și simplu cu fiecare oră mai târzie, relația a avut forma literei U. Comparativ cu persoanele care își încheiau mesele între orele 19:00 și 20:00, cele care mâncau ultima dată înainte de ora 19:00 aveau un risc cu 13% mai mare de deces din orice cauză, în timp ce persoanele care mâncau după miezul nopții aveau un risc cu 27% mai mare. Cel mai scăzut risc estimat a fost în jurul orei 20:00.

„Totuși, acest lucru nu înseamnă că intervalul 19:00-20:00 e în mod universal ora optimă pentru cină pentru toată lumea,” a declarat autorul principal al studiului, Zhilei Shan.

Consumul alimentelor foarte târziu poate perturba ritmurile circadiene și metabolismul, a explicat Shan. Însă o ultimă masă foarte devreme ar putea reflecta programul unei persoane, o boală sau un aport energetic mai scăzut.

Persoanele care mâncau devreme tindeau să fie mai în vârstă, să mănânce mai rar și să aibă mai multe boli preexistente. Astfel încât ora la care mâncau ar putea dezvălui ceva despre starea lor de sănătate, mai degrabă decât să fie cauza acesteia.

Citește și: De ce dispar legumele la nivel global. Impactul asupra sănătății oamenilor e îngrijorător

Perioada în care participanții mâncau a adăugat o altă complicație.

După ce experții au luat în considerare ora primei mese, durata perioadei de alimentație nu a prezentat o relație consistentă cu mortalitatea în întregul grup analizat. Asocierea varia, în schimb, în funcție de ora la care începea perioada de alimentație.

„Momentul meselor reprezintă un semnal important pentru ritmurile circadiene periferice,” a spus Shan. „O primă masă consumată mai târziu sau mesele luate noaptea târziu ar putea contribui la desincronizarea ritmului circadian și la tulburări metabolice, inclusiv la afectarea metabolismului lipidelor și glucozei.”