Ce se întâmplă în corp atunci când ții post. Renunțarea la carne și lactate pentru câteva săptămâni are efecte importante

Urmărește A1 pe Discover

Dietele bazate pe alimente de origine vegetală pot fi o opțiune bună pentru persoanele care doresc să-și îmbunătățească starea de sănătate și reprezintă o parte importantă din dieta de post.

Un nou studiu bazat pe obiceiuri alimentare din viața reală oferă noi perspective despre potențialele beneficii, scrie Science Alert.

Studiul a urmărit un grup de 200 de persoane sănătoase din regiunea extinsă a Salonicului, Grecia.

La fel ca în România, aceștia renunță la carne, pește, lactate și ouă timp de 180–200 de zile pe an, când țin post. Acești creștini ortodocși țin această formă de post în fiecare săptămână, miercurea și vinerea, precum și în 4 perioade mai lungi de-a lungul anului.

Ce se întâmplă în corp atunci când ții post

Zilele de post din studiu au inclus 40 de zile dinaintea Crăciunului, cele 48 de zile dinaintea Paștelui (Postul Mare), între 8 și 42 de zile în perioada cunoscută drept Postul Apostolilor sau Postul Sfinților Petru și Pavel și 15 zile în luna august, pentru Adormirea Maicii Domnului.

„Acest regim alimentar reprezintă un tipar alimentar real, puternic motivat de credința religioasă și care, de regulă, face parte din cultura familiei în care se nasc persoanele care îl practică,” susțin Alexandros Simistiras și colegii săi într-un studiu publicat în Nature Communications.

„De regulă, în perioada restricționării produselor de origine animală, pe lângă o reducere pronunțată a consumului de grăsimi animale, persoanele care țin periodic post își reduc și aportul de proteine ca proporție din aportul energetic total. Acest lucru e determinat de renunțarea la aproape toate sursele de proteine animale și nu e însoțit de o reducere a aportului energetic total,” continuă studiul.

Citește și: De ce dispar legumele la nivel global. Impactul asupra sănătății oamenilor e îngrijorător

Din perspectiva cercetătorilor, această tradiție religioasă creează un experiment natural aproape ideal pentru a observa modul în care activitatea genelor se modifică în funcție de alimentație.

„Consecvența acestui tipar alimentar și caracterul previzibil al alternării dintre alimentația omnivoră și restricționarea produselor de origine animală fac ca acest studiu să fie comparabil cu un studiu de intervenție alimentară”, subliniază Simistiras și echipa sa.

Pentru grupul de comparație, cercetătorii au recrutat 211 participanți din aceeași regiune, care nu respectă aceste restricții alimentare.

Cercetătorii știau deja că trecerea, în cadrul tradiției ortodoxe, la alimente predominant de origine vegetală determină o „reprogramare metabolică amplă”.

Cu efecte în cea mai mare parte benefice asupra sănătății, inclusiv „modificarea nivelurilor unor proteine imunometabolice esențiale, printre care și puternicul hormon metabolic FGF21”.

Doar câteva săptămâni de renunțare la carne și lactate pot produce schimbări semnificative

Noul studiu a arătat că participanții care țineau postul fără carne și care aveau, de asemenea, o anumită variantă genetică ce reglează nivelurile proteinei FGF21 prezentau semne fiziologice pe care cercetătorii le consideră posibil asociate cu un proces cunoscut sub numele de „brunificare” a țesutului adipos.

Acest proces apare atunci când celulele albe de grăsime, care au rolul de a stoca energie, ajung să se comporte într-o măsură mult mai mare precum celulele de grăsime brună, care sunt consumate cu ușurință pentru a produce căldură.

„Deși aceste rezultate trebuie interpretate cu prudență, e plauzibil ca nivelurile de FGF21 induse de alimentație să influențeze procesul de brunificare a țesutului adipos la oameni,” scriu autorii.

O anumită variantă genetică implicată în reglarea unei proteine numite LBR (esențială pentru biosinteza colesterolului) a fost, de asemenea, afectată de renunțarea la carne, în doar câteva săptămâni.

Citește și: Proteină de carne crescută în salată pentru prima dată. De ce au apelat cercetătorii la experimentul controversat

Aceeași variantă genetică pare să fie asociată și cu un alt efect legat de obezitate.

„Creșterea nivelului LBR dependentă de acest genotip ar putea reprezenta un răspuns compensator la reducerea aportului alimentar de colesterol în perioada restricționării produselor de origine animală, în comparație cu alimentația omnivoră,” susțin experții.

Acest lucru sugerează cât de complexă e interacțiunea dintre alimentație și genetică atunci când vine vorba despre obezitate.

„Această descoperire ne-ar putea ajuta să înțelegem de ce persoanele care urmează tipare alimentare similare pot prezenta riscuri diferite de obezitate și oferă o perspectivă mai amplă asupra mecanismelor care determină diferențele în riscul de îmbolnăvire în funcție de alimentație,” au continuat experții.