Urmărește A1 pe DiscoverPărintele Arsenie Boca, al cărui mormânt de la Mănăstirea Prislop reprezintă astăzi un loc de rugăciune pentru numeroși români, a avut o legătură cu Principesa Ileana a României, fiica Reginei Maria şi a Regelui Ferdinand I.
Datele în privința modului în care s-au cunoscut Arsenie Boca și Principesa Ileana sunt contradictorii, dar o variantă este aceea că întâlnirea lor a avut loc la o partidă de vânătoare. Această partidă de vânătoare ar fi avut loc într-o zi de vară, în apropierea Mănăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, iar principesa era însoțită de Regele Mihai I şi mai multe personalităţi. Arsenie Boca s-ar fi dus să vadă ce se întâmplă şi a vorbit în limba franceză cu doamnele din grup, lucru care i-a atras atenţia prinţesei. Ea şi-ar fi cerut scuze pentru cele ce se întâmplau şi a spus că ei sunt un grup în frunte cu regele Mihai şi au venit să vadă mănăstirea.
Această variantă a întâlnirii principesei Ileana cu Arsenie Boca a fost povestită de părintele Nicolae Streza. Însă, aceeași persoană a susținut, în timpul anchetei Securităţii din 1955, că întâlnirea ar fi avut loc în 1947. Acelaşi lucru, l-a declarat şi părintele Arsenie Boca Securităţii.
O altă variantă despre începutul relației dintre Arsenie Boca și principesa Ileana este aceea că cei doi s-au cunoscut înainte de anul 1947. Muzeografa Nicoleta Petcu, directoarei Muzeului Naţional Bran, menționează, în revista MNIR a Muzeului Naţional de Istorie a al României, ediţia cu numărul XXVI, despre „jurnalul de impresii al taberei de la Bran” în care, cu cel puţin un înainte, Arsenie Boca scria: „Mă declar angajat sufleteşte în destinul acestei tabere de tinereţă încercată. Suferinţa, de orice fel, e crucea noastră prin care ne mântuim...”.
Un alt indiciu în acest sens este o fotografie a părintelui lângă o coloană de piatră din curtea interioară a Castelului Bran, pe care i-a dăruit-o nepoatei sale, Zoe Daian, datată 10 noiembrie 1946 - o mărturie a vizitelor făcute în 1946 de părintele Arsenie Boca la Bran.
O altă dovadă este oferită de momentul în care Arsenie Boca o va întâlni pe mama mareşalului Antonescu, în vara anului 1946, în urma unor vizite pe care le va face cu Domniţa Ileana pe la cunoscuţii bolnavi ai acesteia, din Bucureşti. Părintele i-a recomandat ca duhovnic pe preotul Gala Galaction. Tot atunci a întâlnit-o şi pe soţia mareşalului, Maria Antonescu.
Relația principesei Ileana cu Arsenie Boca a prins rădăcini la Bran
Cert este că după vizita personalităţilor regale la Mănăstirea Brâncoveanu, când părintele i-a prezentat lăcaşul sfânt, apartamentul mitropolitului şi împrejurimile, principesa l-a invitat pe la Castelul Bran, lucru care s-a şi întâmplat după ce, două săptămâni mai târziu, principesa Ileana a obţinut acceptul mitropolitului.
Arsenie Boca a stat prima dată la Castelul Bran „cam o săptămână”, iar principesa Ileana a devenit de atunci unul dintre cei mai generoşi binefăcători ai Mănăstirii Brâncoveanu. A dăruit, între altele, nişte perdele din brocart auriu, instalate la uşile diaconeşti.
Vizitele părintelui au continuat, există dovezi că ele durau până la 14 zile, perioadă în care ţinea predici religioase, tălmăcea părţi din Scriptură sau răspundea la diverse întrebări legate de credinţă: principesei Ileana, doamnelor din anturaj, surorilor sau medicilor din spital.
Vizitele părintelui Arsenie Boca la Castelul Bran sunt amintite şi de teologul Nichifor Crainic în timpul anchetei penale din 1955: „a fost invitat în toamna 1944 sau iarna 1944 - 1945 de Arhiducesa Ileana la castelul familiei regale de la Bran, unde ea conducea un spital. Scopul acestei invitaţii a fost ca să se informeze mai îndeaproape de mişcarea spirituală de la mănăstire şi să-l cunoască personal pe Arsenie, despre care se vorbea aşa de mult în acea vreme”.
Istoricii susţin că printre discuţiile care au avut loc la Castelul Bran, între principesă şi Arsenie Boca, au existat şi unele legate de moartea lui Corneliu Zelea Codreanu, pe care domniţa Ileana „l-a simpatizat” şi regreta moartea comisă de fratele ei, Carol al II-lea: „România este singura ţară în care succesul nu are succes”, ar fi spus odată principesa referindu-se la notorietatea lui Codreanu care i-a şi adus moartea.
Părintele Arsenie Boca a fost invitat de prinţesa Ileana nu doar la Bran, ci şi la Bucureşti, unde a fost găzduit în casa arhiducesei din cartierul Băneasa.
Arsenie Boca și principesa Ileana au sprijinit aceeași cauză
Arsenie Boca și principesa Ileana au sprijinit o cauză comună – pe cea a tinerelor refugiate din Basarabia. Arsenie Boca s-a implicat în taberele organizate pe timpul verii pentru studentele şi elevele de liceu refugiate din Basarabia, în clădirea „Gimnaziului Mixt Bran”, care din 1946 s-a numit Liceul „Domniţa Ileana”. Beneficiarele erau orfane „ştiau că părinţii lor fuseseră ucişi - de multe ori chiar sub ochii lor - sau care îşi văzuseră părinţii deportaţi în timpul anexării Basarabiei din 1941”. Fetele trăiau cu spaima că vor fi „repatriate în lagăre de muncă sau mai rău.
Arhiducesa Ileana a contribuit şi ea în ajutorarea acestor fete, care beneficiau de excursii în împrejurimi, focuri de tabără, participări la slujbele religioase, pelerinaje la mormântul inimii reginei Maria, vizite la castelul Bran, baluri mascate, jocuri sportive, şezători și altele.
Principesa Ileana, în jurnalul său, îl numea pe Arsenie Boca un „prieten deosebit”, pe care „ţara lui nu a ştiut să-I preţuiască la reala lui valoare; în loc să fie lăsat să lumineze minţile studenţilor la universităţi şi ale oamenilor la mănăstiri, a fost surghiunit şi ţinut în umbră”.
Arsenie Boca a determinat-o pe principesa Ileana să facă ceva interzis, iar ea i-a făcut o mărturisire
Principesa Ileana i-ar fi mărturisit lui Arsenie Boca dorinţa sa de a părăsi ţara. Atunci, potrivit istoricilor, părintele Arsenie Boca i-a recomandat să citească „Protocoalele Înţelepţilor Sionului”, „cartea interzisă care descria aşa-zisele planuri de dominare a întregii lumi puse la cale de evrei, utilizată ca material de propagandă de multe organizaţii şi guverne antisemite”. Duhovnicul, susţine Nicoleta Petcu, i-a precizat principesei că ceea ce se scrie cu privire la regi se va realiza.
- CITEȘTE ȘI: Regina Maria a purtat, ani de zile, la Brașov, barbă! ”Nu-i așa că-i stă bine? Seamănă cu un sfânt militar”
Anica Todor, căsătorită Tudose, care a lucrat din 1944 - 1945 până în 1947 în serviciul arhiducesei Ileana, i-a povestit muzeografei Nicoleta Petcu despre vizitele dese ale unui călugăr la Castelul Bran. Femeia a mărturisit că a văzut-o pe principesă arătându-i vizitatorului caseta cu bijuterii, printre care salba, câteva ceasuri de aur şi coroana „probabil diadema cu diamante şi safire primită de la Regina Maria, descrisă foarte frumos de principesa Ileana în memoriile sale”. Tot în acea perioadă, principesa Ileana i-a mărturisit oaspetelui „înclinaţia spre călugărie”.
Concluzia muzeografei Nicoleta Petcu, pe baza tuturor dovezilor pe care le-a avut la dispoziţie, este că „întâlnirile părintelui Arsenie Boca cu principesa Ileana a României au durat până în noiembrie 1947”, iar la plecarea din România, în anul următor, arhiducesa Austriei i-a lăsat duhovnicului o scrisoare de mulţumire, în care menţiona că a fost „o lumină în viaţa ei”.
Încă din anul 1946, părintele Arsenie le-a povestit unor credincioşi, potrivit prof. FIorin Ghiţescu din Braşov despre intenţia principesei de a se călugări. Lucru care într-un final s-a petrecut după doi ani de la accidentul de avion din 1959 în care şi-au pierdut viaţa fiica sa Maria-Ileana şi soţul. A devenit novice la o mănăstire de maici ortodoxe ruse din Franţa, Mănăstirea „Acoperământul Maicii Domnului" din Bussy-en-Othe, iar şase ani mai târziu a devenit Maica Alexandra. În final a devenit stareţă la Mănăstirea „Schimbarea la Faţă” din Elwood City, Pennsylvania, în Statele Unite ale Americii, lăcaş ctitorit chiar de ea şi sfinţit în septembrie 1968.
Sursă: adevarul.ro
Avea un copil cu ea, o prezenta ca fiind „soția” lui, dar n-au fost căsătoriți niciodată! Cine era țărăncuța din tablour... Adevărul din spatele omului ținut "ostatic" de un urs! " Îmi doream să mor..."...
