Ce alegeri urmează în România, în 2020. Românii vor fi chemați la vot să-și aleagă primarii. Ar putea fi organizate două tururi la alegerile locale

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește A1 pe Discover

În cel de-al doilea tur de scrutin al Alegerilor prezidențiale 2019, desfășurat pe 24 noiembrie, Klaus Iohannis a câștigat cu 63% din totalul voturilor exprimate, fața de 36%, procentul obținut de contracandidatul Viorica Dăncilă.

Citește și:

Alegeri Prezidențiale 2019, Turul 2 | Rezultate oficiale oferite de BEC, după numărarea tuturor voturilor

Alegerile locale din vara lui 2020

Una dintre temele de importanță majoră cu privire la alegerile locale este cea privitoare la schimbarea legislației, astfel încât primarii să fie aleși în două tururi de scrutin, nu în unul singur, ca până în prezent.

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a declarat că este pentru alegerea primarilor în două tururi, dar că este nevoie de discuţii politice în Parlament pe această temă.

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

La alegerilor locale, românii nu pot vota pe liste suplimentare, ci doar pe listele electorale în zona în care sunt arondați, potrivit domiciliului din cartea de identitate.

Alegeri Parlamentare în noiembrie 2020

În situația în care nu vor exista alegeri anticipate, conform calendarului, următoarele alegeri parlamentare vor avea loc la finalul anului următor, cel târziu la începutul lui 2021. Românii vor fi chemați la urme pentru a alege membrii Parlamentului din Camera Deputaților și Senat. Mandatul acestora durează patru ani.

Candidații, aleși printr-un sistem de liste proporționale, sunt în competiție pentru unul din cele 345 de locuri din Camera Deputaților (un deputat la 70.000 locuitori) și 140 în Senat (un senator la 160.000 locuitori).

Odată cu referendumul constituțional din perioada 18-19 octombrie 2003 s-a pus și problema introducerii votului uninominal, însă Comisia Electorală a respins propunerile pentru introducerea acestei proceduri în februarie 2004.

Conform aceluiași referendum alegerile prezidențiale au fost decalate, astfel că durata unui mandat de președinte este acum de cinci ani, spre deosebire de cel al unui parlamentar, care este limitată la patru ani.