Cele două asociaţii au trimis, vineri, un apel public către ministrul Cătălin Predoiu.
”În exercitarea atribuţiilor care îi revin cu privire la numirea procurorilor de rang înalt, să nu declanşeze procedurile de numire a acestora până după punerea în acord a dispoziţiilor legale în materie cu recomandările formulate constant prin rapoartele Comisiei Europene către Parlamentul European şi Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de cooperare şi de verificare (rapoartele MCV), rapoartele Grupului de State împotriva Corupţiei (GRECO) privind România şi avizele Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia) şi Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni (CCPE)”, au transmis reprezentanţii celor două asociaţii.
Potrivit acestora, prin Rapoartele MCV din 2017, 2018 şi 2019 s-a reiterat recomandarea Comisiei Europene de a se ”institui un sistem robust şi independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare şi transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneţia, care să poată oferi garanţii suficiente împotriva politizării”.
”În ceea ce priveşte evoluţia în timp a situaţiei, prin aceste Rapoarte MCV s-a evidenţiat o continuă slăbire a sistemului de control şi echilibru din cadrul procedurilor de numire a procurorilor de rang înalt, precum şi o îndepărtare de la recomandările Comisiei de la Veneţia, prin creşterea gradului de libertate a ministrului justiţiei în selecţia candidaţilor, prin limitarea competenţelor Preşedintelui României şi, mai ales, prin reducerea rolului Consiliului Superior al Magistraturii”, au mai transmis magistraţii.
Potrivit acestora, rapoartele GRECO privind România din 2018 şi 2019 au reiterat recomandarea ca ”procedura pentru numirea în şi revocarea din funcţiile cele mai înalte din parchet, cu excepţia Procurorului General, să se facă printr-o procedură transparentă şi bazată pe criterii obiective, iar Consiliului Superior al Magistraturii să i se acorde un rol mai important în această procedură”.
”S-a subliniat că această recomandare a rămas neimplementată şi că modificările legislative recente privind sistemul judiciar, cu referire expresă la Legea nr. 242/2018, au sporit riscurile de periclitare a independenţei şi imparţialităţii organelor de urmărire penală. GRECO a arătat că este preocupat de faptul că autoritatea supremă privind deciziile de recrutare în cadrul sistemului judiciar rămâne la ministrul justiţiei şi că, în plus, această distribuţie deja inegală a rolurilor decizionale este intensificată prin limitarea dreptului Preşedintelui României de a refuza numirea candidaţilor propuşi la doar o singură dată pentru motive de oportunitate”, mai spus reprezentanţii celor două rganizaţii.
Totodată, Comisia de la Veneţia, prin Avizul privind propunerile de modificare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, a arătat că ”este necesar să se păstreze un echilibru între nevoia de legitimitate democratică a numirii conducătorului parchetului, pe de o parte, şi exigenţa de depolitizare, pe de altă parte”.
”Din această perspectivă, în cazul în care se recurge la un mecanism de numire cu implicarea puterii executive şi/sau legislative, sunt necesare garanţii suplimentare pentru a diminua riscul de politizare a procuraturii, motiv pentru care implicarea efectivă a unui consiliu judiciar sau a unui consiliu pentru procurori, dacă o astfel de structură există, este esenţială, reprezentând o garanţie de neutralitate şi de expertiză profesională, apolitică”, mai spun magistraţii.
În fine, Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni (CCPE) a statuat, prin Avizul emis la 16 mai 2019, că ”o autoritate profesională independentă, cum ar fi un Consiliu pentru procurori, ar trebui să fie competentă pentru numirea, promovarea şi sancţionarea disciplinară a procurorilor, care exclude sau cel puţin restricţionează intervenţia altor organe ale statului”.
”În noile condiţii, dacă Preşedintele este obligat să numească pe al doilea candidat propus de ministrul Justiţiei, chiar şi în cazul unui aviz negativ al CSM, avizul nu mai are sens. Acest lucru nu este compatibil cu rolul pe care un organism cum este CSM ar trebui să îl joace. (...) Biroul CCPE recomandă reconsiderarea atât a modificărilor aduse, cât şi a actualelor prevederi constituţionale aflate în strânsă legătură, astfel încât să poată fi creat un cadru neutru şi obiectiv al numirilor/revocărilor din funcţie, conform standardelor europene”, mai arată magistraţii.
Potrivit acestora, fostul ministru al Justiţiei a considerat necesar să nu uzeze de competenţele sale, motiv pentru care a şi revocat, cu efecte imediate, procedura de selecţie a procurorilor în vederea efectuării propunerii de numire pentru funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
”Având în vedere declaraţiile făcute recent de prim-ministrul României, dl Ludovic Orban, în sensul că procedura de numire a procurorilor-şefi din fruntea parchetelor reprezintă o prioritate pentru noul Guvern, precum şi invitaţia adresată procurorilor de ministrul Justiţiei, dl Cătălin Predoiu, de a se înscrie la procedurile de selecţie care vor fi organizate pentru ocuparea celor mai importante funcţii de conducere din Ministerul Public, atragem atenţia că simplele declaraţii politice în sensul că procedurile de selecţie se vor face pe criterii de profesionalism şi îndemnul ca toţi procurorii cărora le pasă de cetăţeni şi de lege să se înscrie nu sunt suficiente, se mai arată în apelul public lansat de magistraţi.
Aceştia consideră că astfel de declaraţii şi îndemnuri, specifice oricărui discurs politic,”nu pot suplini garanţiile reale pe care le-ar conferi instituirea unui nou cadru legislativ, în conformitate cu recomandările cuprinse în rapoartele Comisiei Europene din cadrul MCV, GRECO, Comisiei de la Veneţia şi Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni, cu doleanţele exprimate de mii de magistraţi români în cursul anilor 2017-2019”.
Reprezentanţii celor două organizaţii spun că, într-adevăr, interimatul în funcţiile de conducere din Ministerul Public reprezintă o variantă ”de avarie, dar garantarea independenţei de factorul politic este, fără îndoială, mai riguros respectată decât în cazul numirii pentru un mandat de 3 ani printr-o procedură în care selecţia candidaţilor se face de un reprezentant al puterii executive, care poate să nu ţină cont de avizul Secţiei pentru procurori a CSM şi care poate impune singurei autorităţi care i-ar putea cenzura opţiunea – Preşedintele României – orice candidat doreşte, după eventuala respingere a primei sale opţiuni.
”Pentru aceste motive, considerăm că un indiciu cu privire la faptul că şi ministrului Justiţiei îi pasă de independenţa magistraţilor, de cetăţeni (inclusiv de cei care au ieşit în stradă pentru a apăra independenţa justiţiei) şi de lege (inclusiv de calitatea acesteia şi de conformitatea cu standardele minimale internaţionale), va rezulta din capacitatea sa de a se abţine de la a utiliza un instrument de natură a afecta independenţa justiţiei”, au încheiat magistraţii.
Documentul este semnat, din partea Asociaţiei ”Forumul Judecătorilor din România, de către judecătorii Dragoş Călin şi Lucia Zaharia, iar din partea Asociaţiei ”Iniţiativa pentru Justiţie”, de procurorii Sorin Marian Lia şi Bogdan-Ciprian Pîrlog.
Sursa : news.ro
Eugen Teodorovici anunţă că-l aşteaptă pe Florin Cîţu la ora 12.00 în Aula Academiei de Studii Economice din Bucureşti, ... Ludovic Orban, la împlinirea a 32 de ani de la revolta anticomunistă din 15 noiembrie 1987 de la Braşov: Libertatea, dem...
