Cunoscută în tradiția populară și sub numele de Vovidenia sau Ovidenia, sărbătoarea marchează un moment deosebit din viața Maicii Domnului și aduce, în același timp, o veste de bucurie în perioada Postului Crăciunului.
Potrivit tradiției Bisericii, Sfinții Ioachim și Ana au adus-o pe fiica lor, Maria, în vârstă de numai trei ani, la Templul din Ierusalim, unde au încredințat-o slujirii lui Dumnezeu. Evenimentul este considerat un moment important în pregătirea venirii pe lume a Mântuitorului Iisus Hristos.
Praznicul este unul dintre cele douăsprezece mari sărbători împărătești ale Bisericii Ortodoxe și este prima zi din Postul Nașterii Domnului în care credincioșii au dezlegare la pește.
De unde vine numele de Vovidenia
În tradiția populară românească, sărbătoarea de pe 21 noiembrie este cunoscută și sub denumirile de Vovidenia sau Ovidenia. Termenul are origini slave, fiind legat de cuvântul „vývedenie”, care se traduce prin „intrare” și face trimitere la momentul aducerii Fecioarei Maria la Templu, arată maicadomnului.ro.
De-a lungul timpului, denumirea a fost asociată și cu diferite credințe și obiceiuri populare. În unele zone ale țării, exista credința că noaptea de Vovidenie este una în care fetele își pot vedea ursitul, privind într-o fântână la lumina unei lumânări.
Practicile aparțin însă tradițiilor populare și nu trebuie confundate cu semnificația religioasă a praznicului, care este legată de cinstirea Maicii Domnului și de intrarea ei în Templul din Ierusalim.
De ce este sărbătorită pe 21 noiembrie
Data de 21 noiembrie nu reprezintă o confirmare istorică a zilei în care Fecioara Maria a fost dusă la Templu de părinții săi. Sărbătoarea are însă rădăcini vechi în tradiția creștină.
Un moment important în răspândirea praznicului este legat de anul 543, când împăratul Iustinian a ridicat la Ierusalim o biserică închinată Maicii Domnului, în apropierea locului unde se aflau ruinele Templului. Sfințirea lăcașului a avut loc pe 20 noiembrie, iar ziua următoare a fost dedicată cinstirii Maicii Domnului.
Treptat, sărbătoarea s-a răspândit în lumea creștină răsăriteană, iar mai târziu a fost preluată și în Occident, devenind unul dintre marile praznice dedicate Fecioarei Maria.
Prima dezlegare la pește din Postul Crăciunului
Intrarea în Biserică a Maicii Domnului este și un prilej de bucurie pentru credincioșii care țin Postul Nașterii Domnului. În această zi, calendarul ortodox prevede dezlegare la pește, rânduială care oferă o notă aparte de sărbătoare perioadei de post.
Dezlegările la pește nu reprezintă o practică apărută recent, ci fac parte din vechile rânduieli bisericești. Tipicul cel Mare al Sfântului Sava cel Sfințit cuprinde indicații privind zilele în care consumul de pește este permis în timpul posturilor, inclusiv în Postul Crăciunului.
Astfel, ziua de 21 noiembrie este una dintre primele ocazii din acest post în care credincioșii se pot bucura de dezlegarea rânduită de Biserică.
Din această zi încep să se cânte catavasiile Nașterii Domnului
Un alt semn al apropierii Crăciunului este legat de slujbele bisericești. Începând cu sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului, la strană se cântă catavasiile Nașterii Domnului, cântări care vestesc apropierea marelui praznic al creștinătății.
Aceste imnuri pregătesc sufletește credincioșii pentru sărbătoarea Nașterii Mântuitorului și aduc în biserici atmosfera specifică acestei perioade.
Totodată, în tradiția românească, această zi este considerată un moment potrivit pentru începerea colindelor, cântări prin care este vestită venirea pe lume a lui Iisus Hristos.
De ce apar florile de măr în colindele românești
Printre cele mai cunoscute versuri din colindele tradiționale se numără „florile dalbe, flori de măr” sau „măruț, mărgăritar”. Dincolo de frumusețea lor poetică, aceste expresii sunt legate și de un vechi obicei păstrat în satele românești.
În ziua de 21 noiembrie, copiii obișnuiau să pună ramuri de măr în vase cu apă, pe care le așezau în apropierea ferestrelor, pentru a beneficia de lumină și căldură. În unele gospodării era folosită chiar cana în care familia păstra agheasma de la Bobotează.
Dacă ramurile înfloreau până la Crăciun sau la Anul Nou, acestea erau folosite drept sorcove și însoțeau colindele și urările de sărbătoare. Florile apărute în mijlocul iernii au devenit astfel un simbol al vieții, al renașterii și al bucuriei.
Intrarea în Biserică a Maicii Domnului rămâne o sărbătoare cu o semnificație aparte pentru creștinii ortodocși. Dincolo de tradițiile păstrate din generație în generație, ziua de 21 noiembrie este un prilej de rugăciune, recunoștință și apropiere de Dumnezeu, dar și un moment care ne amintește că sărbătoarea Crăciunului se apropie.
De Vovidenie, credincioșii sunt chemați să o cinstească pe Maica Domnului și să întâmpine cu sufletul deschis bucuria Nașterii Domnului.
Calendar ortodox 17 noiembrie 2026. Cine a fost Sfântul Grigorie Taumaturgul, făcătorul de minuni, și de ce este cinstit...