- Hai la masă, România! Noul sezon Chefi la Cuțite de vede duminica de la ora 20:00 și de luni până miercuri de la 20:30 numai pe Antena 1 și în AntenaPLAY
- Marele Premiu de Formula 1™ din Las Vegas e online exclusiv în AntenaPLAY! Vezi cursele în perioada 22 - 24 noiembrie 2024!
Luna septembrie este poate cea mai importantă lună din an. Cei care au muncit pământul, acum îi culeg roadele, acum se fac predicții importante despre viitor și de ce nu, tot acum... se face ”vinul ghiurghiuliu”, cules toamna pe târziu!... Pe lângă sărbătorile religioase din Septembrie, calendarul popular abundă de credințe, superstiții și tradiții românești.
În tradiţia noastră populară, luna septembrie se numeşte Răpciune. Credinţa populară spune că, după cum va fi timpul în această zi aşa va fi anul viitor: dacă plouă dimineaţa, aşa va fi şi primăvara, dacă e soare la amiază înseamnă an bun. Vremea posomorâtă înseamnă toamnă rea, tunetele anunţă toamnă lungă. Septembrie începe în aceeaşi zi a săptămânii ca şi Decembrie, în fiecare an.
Anotimpul debutează, așadar, în calendarul popular, cu sărbătoarea lui Simion Stâlpnicul, iar vremea din ziua sfântului, de 1 septembrie, stă de strajă întregii perioade:
“Dacă este Sfântul Simion posomorât, toamna e rea şi n-au chip oamenii să-şi strângă pânile”, scrie Irina Nicolau, în „Ghidul sărbătorilor româneşti”, potrivit adevărul.ro.
O altă credință în septembrie este aceea că dacă viermele va fi cu aripi, anul va fi potrivit în roade. Dacă aripile nu-i vor fi crescute, încă anul viitor va fi bogat în roade”. Iar dacă rândunelele pleacă devreme, e semn că iarna va veni repede. Dacă înfloresc scaieţii în această lună, toamna va fi frumoasă.
Septembrie, hotar între vara și iarnă
23 septembrie, echinocţiul de toamnă Echinocţiul de toamnă are loc la 23 septembrie, la ora 5.29.
Echinocțiul de toamnă este momentul în care Soarele în mişcarea sa aparentă anuală trece prin punctul de intersecţie a eclipticii cu ecuatorul ceresc, ziua fiind egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ. Echinocţiul de toamnă are loc când Soarele traversează Ecuatorul din emisfera nordică în cea sudică. În emisfera nordică, echinoxul de toamnă are loc în momentul în care longitudinea aparentă a Soarelui este de 180 grade. În această zi, în emisfera australă începe primăvara.
După 23 septembrie, orele de lumină vor începe să scadă, până la solstiţiul de iarnă, de la 21 decembrie. În prima zi de toamă Matematică agricolă Mai presus de toate, toamna este timpul cifrelor: matematica agricolă adună bucatele şi umple hambarele.
Septembrie în calendarul vechi românesc
În săptămânile vechi ale lui Răpciune Tradiţia împarte luna septembrie în: Săptămâna Sântămăriei Mici, Săptămâna Strugurilor, Săptămâna Averii şi Săptămâna lui Mioi.
Prima săptămână din lună îi este dedicată Sfintei Fecioare Maria.
Săptămâna a doua este cea în care se culeg viile şi se face mustul şi vinul. Tot acum se sărbătoreşte Ziua Crucii.
În cea de-a treia săptămână, gospodinele pregătesc proviziile pentru iarnă, iar bărbaţii pregătesc ţuica. Cea de-a patra săptămână este a lui Mioi, cel care aduce vremea bună.
Numele lunii septembrie vine de la cuvântul latinesc “septem”, adică “şapte”, pentru că luna septembrie era a şaptea lună în calendarul roman, în timp ce grecii o numeau “boedromion”, iar ţăranii îi ziceau răpciune, vinimeriu, viniceriu, viniţel, pentru că este luna vinului.
O altă denumire era “cumpănar”, din cauză că în acest interval de timp, la echinocţiul de toamnă, din 23 septembrie, ziua este egală cu noaptea şi pentru că „mult timp soarele stă în cumpănă neştiind încotro să o apuce”.
Septembrie - hotarul dintre vară şi iarnă
Pe 8 septembrie se sărbătoreşte Sântămăria Mică, dată considerată hotarul astronomic dintre vară şi iarnă. Acum se închide pământul pentru reptile şi insecte, pleacă rândunelele spre ţările calde, se schimbă pălăria cu căciula, au loc târguri şi iarmaroace unde se vând şi se cumpără produse specifice acestui sezon.
De Ziua Crucii sau Cârstovul viilor (14 septembrie) există obiceiul pomenirii morţilor, dându-se de pomană ulcele noi cu miere sau apă şi un colac cu o lumânare deasupra. Se mai spune că aceasta este ziua în care florile vorbesc între ele, ştiind că apoi se vor usca. Tot acum începe culesul viilor.
Apărătorul păsărilor, Sfântul Macovei este cinstit în ziua de 22 septembrie, când Biserica prăznuieşte pe Mucenicul Foca. Alte sărbători cu tradiție sunt zămislirea Sfântului Ioan Botezătorul, pe 24 septembrie, și Teclele.
Teclele se numesc Berbecari şi ţin trei zile, în perioada 26-28 septembrie. În aceste zile nu se mătură prin casă, nu se râşneşte, nu se macină, nu se coasă, nu se umblă cu frigări sau ţăpoaie, topoare şi alte unelte ascuţite.
Ultima zi a acestora, numită „Haritonul” este ţinută îndeosebi de femei, pentru a nu înnebuni. Din generaţie în generaţie, cine respectă aceste datini, atrage sporul, norocul şi sănătatea în gospodăria sa.
sursa: adevărul.ro
