Ora de iarnă 2023. Când se dă ceasul înapoi

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește A1 pe Discover

Ultima duminică din luna octombrie 2-23 va fi cea mai lungă zi din acest an.

Citește și: Pe ce dau banii românii, în funcție de regiunea în care locuiesc. Unde se duc salariile moldovenilor și cât cheltuiesc oltenii

Ora de iarnă 2023. Când se dă ceasul înapoi

Pe 29 octombrie 2023, la ora 4 dimineața, ceasurile sunt date înapoi de la ora de vară la cea de iarnă. Cu alte cuvinte, ceasurile trebuie schimbate de la 4 la 3 dimineața.

Ora de iarnă, numită și ora normală sau standard, va fi valabilă până la următoarea schimbare, la cea de vară, din anul următor, scrie Timechange.info.

Citește și: Băutura preferată care ar putea dispărea din magazine din cauza schimbărilor climatice

Cum ne poate afecta sănătatea schimbarea de oră

Statele Unite, Europa, cea mai mare parte a Canadei, plus o serie de alte țări își dau ceasul înapoi cu o oră, valabilă până în primăvara din anul următor.

Cu toate acestea, un număr tot mai mare de experți în somnologie spun că această schimbare ne distruge sănătatea. Studiile din ultimii 25 de ani au arătat că schimbarea de o oră perturbă ritmurile corpului adaptate la rotația Pământului, notează CNN.

Între martie și noiembrie, corpul primește mai puțină lumină dimineață și mai multă lumină de seară, ceea ce îți poate schimba ritmul circadian.

Ora standard, în care intrăm când ne dăm ceasul înapoi toamna, este mult mai aproape de ciclul de zi și de noapte al Soarelui. Acest ciclu a stabilit ritmul nostru circadian, sau ceasul corporal, de secole.

Temporizatorul intern controlează nu doar când dormi, ci și când vrei să mănânci, să faci mișcare sau să lucrezi, precum și „tensiunea arterială, ritmul cardiac și ritmul cortizolului”.

Când ceasurile noastre interne sunt compensate de ciclul solar zi-noapte chiar și cu o oră, dezvoltăm ceea ce experții în somnologie numesc „ social jetlag”.

Studiile au arătat că jet-lag-ul social crește riscul de tulburări metabolice, cum ar fi diabetul, crește riscul de boli de inimă și accident vascular cerebral, agravează tulburările de dispoziție, cum ar fi depresia, afectează sistemul digestiv și endocrin și ne scurtează durata somnului. Poate reduce chiar și speranța de viață, mai notează sursa citată.

Un studiu din 2003 a constatat că a dormi cu o oră mai puțin timp de două săptămâni a avut același efect asupra gândirii și a abilităților motorii ca și a nu avea somn timp de două nopți întregi.

Reducerea somnului cu 90 de minute de la cele 7 până la 8 ore recomandate pentru adulți a modificat ADN-ul celulelor imunitare și a stimulat inflamația, o cauză cheie a bolilor cronice, potrivit unui alt studiu.