S-a dat liber la măcelărit capre negre! Petiție pentru protejarea lor! „Unora le place să le crească nişte coarne din pereţi şi altora profitul de pe urma lor”

A fost aprobată împușcarea a 609 capre negre în sezonul 2019-2020, după cum a atras atenția asociația Kogayon, specializată în protejarea mediului, ce a lansat o petiție pentru protejarea acestor animale.

„Cică sunt mai multe decât optimul stabilit din pix. Tot din pix sunt şi numărate de către vânători caprele negre, apoi se stabilesc cotele de recoltă. Capra neagră este specie emblematică pentru Carpaţi şi România şi nu reprezintă niciun pericol direct sau indirect pentru oameni, nu produce pagube de niciun fel. Dar unora le place să le crească nişte coarne din pereţi şi altora profitul de pe urma lor. Din 15 octombrie vânătorii pot merge din nou la împuşcat capre negre pentru trofee”, a scris asociaţia pe Facebook.

Aceasta a întocmit o petiţie care susţine iniţiativa legislativă pentru protejarea caprelor negre.

Petiția arată faptul că specia Capra neagră este emblematică pentru Carpaţi şi România. A avut în trecut, în anii ’50, statut de monument al naturii. Cu toate acestea, din unele zone a fost vânată şi braconată până la dispariţie şi reintrodusă, cum e cazul Munţilor Rodnei.

„Capra neagră ar trebui să fie protejată în România, ca parte a zestrei naţionale a ţării cu cea mai bogată biodiversitate din Uniunea Europeană. Ea este protejată la ora actuală numai în zonele unde vânătoarea este interzisă, cum ar fi parcurile naţionale. Capra neagră este victima unui paradox. Deoarece ruda sa vest-europeană este abundentă (datorită înmulţirii libere din cauza lipsei prădătorilor naturali, lupul şi râsul), specia nu este protejată în UE şi deci nici în România”, mai arată petiția.

Potrivit petiției, Capra neagră ar trebui să-şi redobândească statutul de specie protejată în România, tocmai pentru că avem exemple de unde lipsa acestui statut a dus la dispariţia ei, iar populaţia se află în declin.

„Este greu la ora actuală să avem o imagine exactă asupra efectivelor populaţionale de capră neagră la nivel naţional, din lipsa unor studii şi a unor metodologii validate ştiinţific. Datele pe care sunt stabilite cotele de recoltă sunt centralizate de la gestionarii fondurilor de vânătoare, care le adună în baza unor observaţii punctuale şi sporadice. Conform acestor date centralizate de către autoritate, populaţia caprelor negre din România este în creştere, de la 6722 exemplare în 2005, la 8158 exemplare în 2019, în timp ce efectivele optime au fost stabilite la 6174 exemplare, fără să se ştie în baza a ce studii. Aceste date sunt însă contestate de către organizaţiile de mediu. La evaluări paralele făcute de către acestea, în anumite zone s-au identificat doar 25% din populaţiile evaluate de către gestionarii fondurilor de vânătoare şi însuşite de către autoritate”, mai arată petiția.

Capra neagră se găseşte în România în 98 fonduri de vânătoare din 16 judeţe, administrate de către asociaţii private de vânătoare structuri ale R.N.P. Romsilva, ocoale silvice private şi universităţi cu profil silvic.

„Nu există altă raţiune pentru vânătoare, decât cea a obţinerii trofeelor şi a profitului pentru câţiva gestionari din vânătoarea de trofee. Aceasta este şi singura argumentaţie a Guvernului României, cea financiară, care nu e de acord cu oprirea vânătorii caprelor neagre, pe motiv că ar reduce veniturile la bugetul de stat din vânătoare”, mai arată textul petiției.