Sfânta Maria Mare 15 august 2018. Hram și pelerinaj la Mănăstirea Văratec

Urmărește A1 pe Discover

Cu ocazia sfintei sărbători a Adormirii Maicii Domnului, creștinii români se închină cu smerenie la Sfânta Fecioară, cerând ajutorul ei în împlinirea nevoilor. Mulți dintre aceștia pleacă în pelerinaje în cele mai frumoase zone ale țării pentru a sărbătorii hramul diverselor biserici și mănăstiri.

Mănăstirea Văratec se numără printre cele mai mari lăcașuri de cult ortodoxe din Neamț. Localizată la aproximativ 12 kilometri de Târgu Neamț, mănăstirea este înconjurată de verdeața naturii, într-o depresiune de la poalele munților. Cei care au fost deja aici spun că nimic nu se compară cu liniștea și frumusețea locului.

Istoricul Mănăstirii Văratec

Primele indicii ce atestă existența acestei mănăstiri fac referire la numele maicii Olimpiada, o maică de la Mănăstirea Durău. Scrierile indică faptul că această mănăstire a fost zidită în 1808 și că de atunci prăznuiește hramul Adormirea Maicii Domnului. Cei care au ajutat la înființarea acestui lăcaș de cult au fost stareța Olimpiada și prea cuviosul Părintele Iosif Duhovnicul.

Primii mari ctitori au fost maicile din acestă biserică și alți nobili care și-au donat pământurile pe care această mănăstire a fost ridicată. Totul a început între 1781-1785 când maica stareță Olimpiadă, provenită din familie de oameni credincioși, a primit misiunea de a pune bazele unei mănăstiri lângă Văratec.

Poiana pe care mănăstirea a fost întemeiată a fost cumpărată de la pădurarul Ion Bălănoiu. Construirea acestei biserici a început după ce Mitropolitul Gavriil Calimachi și-a dat binecuvântarea. În 1778, după ce s-a alcătuit un grup monahal, maica Nazia de la Mănăstire Durău a fost numită noua stareță a mănăstirii de către Sfântul Paisie Velicicovschi de la Neamț.

Maicile au ajuns să ridice o nouă construcție din lemn, mult mai frumoasă decât prima în 1794. Mai mult decât atât, maicile de la Mănăstirea Văratec s-au unit cu cele de la Schitul Topolița. În 1803, Mănăstirea Văratec se unește cu Mănăstirea Agapia la intervenția Mitropolitului Veniamin Costache. După toate aceste schimbări, în 1808 începe zidirea bisericii care stă în picioare și astăzi, construcția fiind vopsită în alb.

Lucrarea a durat până în 1812 și abia în 1841 aceasta a fost sfințită. Scrierile istorice indică faptul că în 1857 mănăstirea avea un venit de 13.000 galbeni, 12 moșii, 700 de călugărițe, 300 de chilii și 4 biserici cu 17 clopote. Din nefericire, în 1900 mănăstirea a ars parțial într-un incediu, fiind distruse turlele și acoperișul. La scurt timp după această întâmplare, lăcașul de cult a fost refăcut.

Despre pelerinaj

Creștinii de pretutindeni vizitează anual în număr uluitor de mare această mănăstire, sărbătorindu-i hramul în data de 15 august. Ei se roagă pentru milostivirea Sfintei Fecioare Maria, închinându-se la icoana ei cu speranță. În preajma marelui praznic al Adormirii Maicii Domnului, se adună toți, cu mic, cu mare, și se unesc în rugăciune.

Din poporul nostru credincios, aproximativ 2,2 milioane de români își serbează ziua numelui pe data de 15 august. Cei care au postit timp de 2 săptămâni merg și se roagă pe această dată la biserici și mănăstiri închinate Maicii Domnului. La Mănăstirea Văratec, pe 15 august se sărbătorește Fecioara Maria, iar pe 16 august este sărbătorit Sfântul Cuvios Iosif de la Văratec.

Sursă foto: centruldepelerinaj.ro, monumenteneamt.ro