Adaugă-ne ca sursă preferată în GoogleRugăciunea "Tatăl Nostru" s-a schimbat. Modificarea vizează un vers care a stârnit dezbateri aprinse atât în Biserica Ortodoxă, cât şi în cea Catolică, iar în trecut, Papa Francisc a declarat că susţine modificarea.
Modificarea vizează versul „nu ne duce pe noi în ispită“, care a devenit „nu ne abandona/ nu ne lăsa să cădem în ispită“
Încă de anul trecut, Papa Francisc a abordat acest subiect şi a declarat că susţine modificarea, explicând că traducerea „nu ne duce pe noi în ispită“ nu este potrivită întrucât ar putea fi interpretată greşit - ca şi cum Dumnezeu ar conduce oamenii spre păcat, potrivit BBC.
„«Nu mă lăsa să cad în ispită» este mai potrivit, pentru că omul este cel care cade în păcat şi nu Dumnezeu este cel care îl conduce spre păcat. Un părinte nu face un asemenea lucru, un părinte te ajută să te ridici imediat“, a explicat Suveranul Pontif.
Într-un interviu pentru Adevărul, preotul Eugen Tănăsescu a explicat că personal consideră o greşeală schimbarea textului: „Pentru că atunci când spui «şi nu ne lăsa pe noi în ispită» presupunem că deja suntem în ispită, ori sensul rugăciunii nu este acesta. Înţelesul corect al acestui pasaj «şi nu ne duce pe noi în ispită» trebuie înţeles împreună cu continuarea sa «şi ne izbăveşte de cel viclean». În realitate, când spunem «şi nu ne duce pe noi în ispită» ne referim la însuşirea lui Dumnezeu de a fi proniatorul vieţii noastre (pronia-purtare de grijă). Pronia lui Dumnezeu este însuşirea de a rândui cele ce există, de a fi ocrotitor şi supraveghetor în acelaşi timp al creaţiei lui. Din expresia «şi nu ne duce în ispită» nu trebuie înţeles că Dumnezeu ar fi generatorul ispitei. Scriptura spune că Dumnezeu nu ispiteşte pe nimeni şi că suntem ispitiţi de poftele noastre, aşa cum spune Sfântul Apostol Iacob. Tot Mântuitorul spune în momentul în care îi învaţă pe apostoli rugăciunea Tatal nostru «Rugaţi-vă să nu intraţi în ispită». Prin asta arată că omul este cel ce intră în ispită, nu Dumnezeu ne duce în ispită. Dar termenul în înţelesul lui corect vrea să însemne «fă aşa fel încât noi să nu intrăm în ispit㻓.
„Tatăl nostru“ este una dintre rugăciunile de bază ale creştinătăţii, comună tuturor confesiunilor creştine datorită faptului că se regăseşte în textul evangheliilor sinoptice. Conform cap. 11 al Evangheliei după Luca, rugăciunea a fost rostită de Iisus Hristos ca răspuns la cererea unuia dintre apostoli de a îi învăţa cum să se roage. Deşi Iisus i-a învăţat, cel mai probabil, rugăciunea în limba aramaică, cele mai vechi texte există în limba greacă. Datorită faptului că limba latină a fost limba dominantă a creştinismului în mare parte a continentului european, „Pater noster“, rugăciunea în latină, este o traducere importantă a versiunii greceşti. (sursa:adev.ro/piaate)
Matteo Politi, mărturii explozive din arest. Medicul fals a dezvăluit lucruri neștiute despre clientele sale... Radu Mazăre se însoară în pușcărie! Fratele acestuia a dezvăluit cum a avut loc cererea în căsătorie: ”A fost un moment ...
