Traditii si obiceiuri de Sfantul Gheorghe

In popor, sarbatoarea de Sfantul Gheorghe deschide vara pastorala, incheiata in ziua Sfantului Dumitru (26 octombrie). Astfel, in trecut Sf. Gheorghe reprezenta momentul de la care ciobanii incepeau sa se tocmeasca.

De asemenea, in ziua de Sf. Gheorghe, feciorii il aruncau in apa pe cel care a arat prima data in acea primavara. Iar potrivit credintei populare, daca de Sf. Gheorghe este roua, tot anul va fi bogat.

In acelasi timp, exista si o serie de superstitii si obiceiuri ale oamenilor de la tara care ar asigura bunul mers al muncilor agricole si o productie bogata, dar si sanatatea oamenilor si animalelor si casatoria tinerilor in anul respectiv.

In dimneata de Sf. Gheorghe, in Bucovina, de exemplu, se pun ramuri de salcie sau de flori galbene de primavara la stalpii portilor si ai caselor, la ferestre, la grajduri, in gradina, dar si pe morminte, pentru a proteja oamenii, vitele si semanaturile de fortele malefice.

Noaptea dinaintea sarbatorii, numita noaptea Manicatoarei, despre care se spune ca este sora Sfantului Gheorghe, este in credinta populara un moment in care ies strigoii si bantuie prin sat.

In alte zone ale Romaniei, de Sf. Gheorghe, oamenii se scaldau intr-o apa curgatoare, pentru nu a se imbolnavi tot anul si pentru a se curata de rele. Tot in dimineata zilei de Sf. Gheorghe, fetele se spalau pe fata cu roua, pentru a fi frumoase.

Urzicatul era un alt obicei practicat de tineri. Intrucat sarbatoarea deschidea o perioada incarcata de munci agricole, tinerii se atingeau, pe furis cu tulpini de urzica, avand convingerea ca in felul acesta vor fi mai ageri, mai harnici si mai sanatosi de-a lungul verii.

In constiinta populara romaneasca, Sfantul Gheorghe este unul dintre cei mai prezenti sfinti, numerose biserici purtand hramul sau. Iar pentru credinciosii ortodocsi, Sf. Gheorghe este unul dintre cei mai venerabili sfinti si martiri pentru credinta, supranumit "purtatorul de biruinta".

Foto: Intactimages