Profitând de următoarele zile libere din 2019, românii se pregătesc să petreacă 1 mai, Ziua Internațională a Muncii, alături de alte peste 80 de țări de pe Glob. Iată ce semnificație are această zi importantă și.... de ce sunt reglementate cele opt ore de lucru pe zi.
În fiecare an la 1 Mai se sărbătoreşte, începând din 1889, Ziua internaţională a Muncii. Această dată nu a fost aleasă nicidecum întâmplător, ci este legată de un eveniment istoric din Statele Unite.
Revoluţia industrială, la nivel global, a însemnat introducerea unor maşini şi utilaje noi care funcţionau încontinuu. Se muncea în condiţii grele timp de 10-16 ore pe zi, motov pentru care, spre sfârşitul secolului al XIX-lea, clasa muncitoare a început să ducă o luptă constantă pentru a obţine ziua de lucru de opt ore.
Astfel că, în 1884, în încercarea de a le face muncitorilor viaţa mai uşoară, în cadrul convenţiei naţionale de la Chicago, Federaţia Organizaţiilor Meşteşugăreşti şi a Uniunilor Sindicale (care a devenit mai târziu Federaţia Americană a Muncii) a iniţiat introducerea unei rezoluţii care stipula ca opt ore să constituie ziua legală de muncă de la şi după 1 mai 1886. În anul următor, Federaţia şi-a reiterat proclamaţia declarând că va fi susţinută de greve şi demonstraţii.
Paradă de Ziua Muncii în Toronto, Canada, anul 1900, sursa: en.wikipedia.org
S-a plătit cu viața pentru opt ore de muncă pe zi
La 1 mai 1886 peste 300 000 de muncitori de pe tot cuprinsul Statelor Unite au mărşăluit pentru a-şi susţine cauza, fiind prima dată când a fost sărbătorită ziua de 1 Mai. Cea mai mare demonstraţie a avut loc la Chicago, unde au participat 90.000 de muncitori, dintre care circa 40.000 se aflau în grevă. Însă, trei zile mai târziu, în Piaţa Heymarket din Chicago, unde numărul greviştilor ajunse la peste 65 000, lucrurile au escaladat şi poliţia a intervenit cu brutalitate. S-au înregistrat morţi şi răniţi.
În 1889, Congresul Internaţionalei a II-a a decretat 1 Mai ca Zi internaţională a muncii, în memoria victimelor grevei generale din Chicago. Primele manifestaţii au avut loc în 1890, atât în SUA, cât şi în principalele ţări europene. De atunci, an de an, în această zi muncitorii au prilejul să-şi exprime public cererile privitoare la condiţii mai bune de muncă.
În perioada comunistă, pe vremea lui Ceaușescu, această zi era celebrată prin ample manifestații la care participau toți oamenii. Era un prilej de a se ''raporta marile realizări''.
sursă foto: ziuaveche.ro
În România, ziua de 1 Mai a fost marcată, începând din 1890, prin organizarea de petreceri câmpeneşti.
Astăzi, grătarele cu mici în aer liber, berea la rece, sunt doar câteva dintre ingredientele tradiționale prin care românii sărbătoresc ziua de 1 Mai. Să sperăm că și vremea va ține cu noi în minivacanța de 1 mai.
sursă: agerpres.ro
Zile libere 2019. Cântece celebre de 1 mai muncitoresc... Zile libere 2019. 1 mai muncitoresc, semnificații în comunism...
