Zile libere 2019. 1 mai muncitoresc, semnificații în comunism

• Hai la masă, România! Noul sezon Chefi la Cuțite de vede duminica de la ora 20:00 și de luni până miercuri de la 20:30 numai pe Antena 1 și în AntenaPLAY
• Marele Premiu de Formula 1™ din Las Vegas e online exclusiv în AntenaPLAY! Vezi cursele în perioada 22 - 24 noiembrie 2024!

Românii se pregătesc de alte zile libere în 2019, în care includem și 1 mai 2019. 1 mai este Ziua Muncii, o zi cu semnificație aparte. Modul în care este celebrată astăzi sărbătoarea diferă total de 1 mai muncitoresc din comunism.

Ziua Internațională a Muncii se sărbătorește anual în peste 80 de țări de pe Glob, încă din anul 1889, fiind legată de un eveniment istoric din Statele Unite, când mii de muncitori au ieșit în stradă pentru a se li se reduce programul de muncă la opt ore, mulți plătind cu viața pentru drepturile lor.

Dacă în prezent, ziua de 1 mai este prilej de a petrece timp liber alături de familie și prieteni, în vremea comunismului, de 1 mai muncitoresc, semnificațiile și obiceiurile acestei sărbători erau cu totul altele. Parade de muncitori îmbrăcaţi ca la zi mare, pionieri şi şoimi ai patriei care scandau lozinci de preamărire, intonau cântece patriotice şi înălţau pancarte, toate erau literă de lege de 1 mai.

În România, 1 mai fost sărbătorit pentru prima dată de către mişcarea socialistă, în 1890. În perioada regimului comunist, era motiv de propagandă şi manifestaţii uriaşe. Muncitori, ţărani, intelectuali sau elevi, cu toţii se strângeau pentru a demonstra în sincron prin faţa autorităţilor. 1 mai era momentul în care se prezentau realizările măreţe ale Partidului Comunist Român. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu și tovarăşa Elena Ceauşescu, alături de ceilalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat erau întâmpinaţi cu "sentimente de înaltă preţuire şi dragoste fierbinte ale întregului popor".

Nimeni nu era scutit de la defilare

De la sărbătoarea de 1 mai nu avea voie să lipsească nimeni, indiferent de motiv: toată suflarea oraşului, de la şomii patriei, aşa cum erau numiţi copiii preşcolari, până la miile de muncitori din absolut toate întrepriderile. Stadioanele, centrul orașelor deveneau scena perfectă pentru preamărirea liderului comunist a Republicii Socialiste România. Pregătirile durau săptămâni întregi: bărbaţii realizau pancartele din lemn, de mari dimensiuni, iar femeile le îmbrăcau în pânză roşie peste care se aplicau litere decupate din pânză albă. Era o muncă migăloasă, se lucra cu mare atenţie pentru că nu trebuia să scape nicio greşeală. Totul era perfect întins, aliniat, dacă apărea o simplă cută, pancarta devenea rebut, dacă nu putea fi rectificată fără urmă. Textele erau special concepute de responsabilii cu propaganda şi erau dedicate în mod special „conducătorului iubit”.

De la astfel de manifestații erau nelipsite tablourile cu Lenin, Marx, Engels, Stalin, puse la loc de cinste, să le vadă tot poprul, urmare apoi de portrete ale lui Gheorghiu Dej, Chivu Stoica şi, evident, Ceauşescu. Se defila în fața oficialităților străine, invitate să asiste la sărbătoare. în față mergeau pionierii, apoi oamenii muncii. Cel mai adesea, oficialitățile veneau din Bulgaria.

După Revoluţie, 1 mai a devenit simplă tradiţie sau, mai degrabă, amintire. Astăzi, oamenii sărbătoresc la mare, la munte, cu mici, cu bere şi, eventual, doar cu o scurtă dezbatere despre vremurile demult apuse.

surse: adevarul.ro, obiectiv.info

+1

Mai multe fotografii

surse foto: youtube, gândul.info