Urmărește A1 pe DiscoverGabi Balint a fost marcat de o suferință neștiută, după ce și-a început cariera în fotbal. Într-un interviu acordat în urmă cu trei ani, fostul fotbalist a povestit care a fost „marea durere” a vieții lui.
Pentru Gabi Balint, începutul carierei sale a fost dificil. Atunci a trăit „marea durere a vieții lui”, după cum a povestit chiar el.
Mai exact, momentul în care și-a părăsit casa, din Sângeorz-Băi, a fost unul extrem de dificil pentru el. Însă, la vârsta de 18 ani, când a fost primit de Steaua și făcut sergent-major, cu 2.500 de lei leafă pe lună și prime de joc, pentru el și pentru tatăl lui, care era un suporter înfocat, nu a fost cale de întoarcere.
„Asta a fost marea durere a vieții mele, că mi-am văzut foarte rar părinții după aceea. De două ori pe an, dacă ajungeam acasă. Dacă era un meci important, îi mai chemam la București sau mai veneau pe la mine… Întâlnirile noastre erau rare”, a povestit Gabi Balint.
Dorul de casă, de Sângeorz-Băi, îi mai era alinat lui Gabi Balint doar de ceea ce îi trimitea mama lui - prăjituri, cârnați de porc în untură, murături.
Gabi Balint a povestit și cum Anghel Iordănescu a devenit mentorul lui și a avut grijă de el, într-o perioadă dificilă, în care colegii „făceau mișto de el” și îi cereau să care bagaje.
„Pentru mine însemna enorm. M-a învățat multe lucruri când am venit la Steaua. A avut și grijă, că întotdeauna, cei tineri, într-o echipă mare, sunt cam luați peste picior, că așa e normal… Se întâmplă peste tot. Singurul lucru care nu îmi plăcea era că mă luau la mișto colegii cei mari”, a povestit Balint.
De altfel, întâlnirea lui cu Bucureștiul nu a fost deloc ușoară. „Mi-a fost greu, m-am speriat. Prea mare orașul pentru mine… Stăteam în Rahova”, a precizat el, explicând că a început să „învețe” Capitala mergând cu tramvaiul sau cu autobuzul pe întreaga rută și observând împrejurimile.
Pentru Gabi Balint, acasă e tot la Sângeorz-Băi
„Nu mă simt acasă. Acasă e tot la Sângeorz”, a ținut el să sublinieze.
Gabi Balint a povestit că a renovat apartamentul de la Sângeorz-Băi în care a copilărit, deoarece locul este extrem de special pentru el, foarte încărcat de amintiri frumoase.
„Mi-am refăcut apartamentul în care am copilărit, cu multe dintre obiectele pe care le aveam atunci. I mă simt… Când intru în casă, primul lucru pe care-l fac este să dau drumul la radio, pe un post cu muzică populară ardelenească. Și de mute ori nu-l opresc nici noaptea, îl las să mai aud câte o melodie.
Noi am vrut să îl vindem și nu am reușit. E într-un bloc vechi.. Și, scăzând foarte mult prețul, m-am gândit că nu are sens să îl dau pe banii ăștia, mai bine să investesc ceva în el și îl închiriez. Până la urmă, m-am gândit de ce să nu mi-l fac eu să îmi aduc aminte. Acolo fiecare lucru îmi amintește de ceva, scoteam pachetul și puneam bilețele de la fete. Să nu le găsească nimeni. L-am renovat și l-am făcut în stilul anilor 1980. Sunt tare fericit când sunt acolo. Am sobă cu lemne, fac focul…”, a mai povestit Gabi Balint.
Gabi Balint a fost membru în prima echipă românească de fotbal care a câștigat Cupa Campionilor Europeni (1986) și Supercupa Europei (1987), Steaua București. A jucat pentru Echipa națională de fotbal a României în perioada 1982-1992, participând ca jucător la Campionatul Mondial de Fotbal din 1990, și a participat în calitate de antrenor secund al naționalei la Campionatul Mondial din 1994 și 1998.
Balint și-a încheiat prematur cariera. „M-am simțit excelent în Spania până când, la un meci cu Real Madrid, m-a rupt Sanchis. Aveam 30 de ani, m-am operat la genunchi, iar dacă medicina de atunci era la nivelul actual, aș fi continuat fotbalul. Dar așa, m-am lăsat”.
Pentru realizările sale din domeniul sportiv, Gabi Balint a primit titlul de cetățean de onoare al Municipiului Bistrița.
Urmăriți interviul integral cu Gabi Balint în clipul de mai jos. Sursă video: Antena Stars.
