Un nor de praf saharian ajunge în România, dinspre Africa. Cum se va manifesta și ce zone sunt afectate

Urmărește A1 pe Discover

Praful de origine sahariană care a intrat în România are, printre altele, și efecte pozitive asupra climei. Profesorul Silviu Gurlui explică acest fenomen și influențele pe care le are asupra vremii, potrivit Digi24.

Citește și: Alertă meteo! Cod galben și cod portocaliu de vijelii și caniculă. Care zone vor fi cel mai puternic afectate de vremea rea

Ce efecte are praful saharian asupra României

Fenomenul influențează vremea, făcând-o “mai blândă” și este un bun fertilizant, dar are și efecte negative, precum perturbarea transportului aerian.

Citește și: În iunie ploi, în iulie caniculă. Regiunile în care temperaturile vor atinge până la 38 de grade Celsius în cel mai scurt timp

“Până mâine după amiază avem praf saharian. Valul a intrat de astăzi prin vestul țării. Timișoara pare cea mai acoperită. Moldova și Dobrogea, de această dată, sunt mai puțin măturate de val. Praful saharian are părți bune dar mai ales părți neplăcute.

Praful ridicat în aer perturbă dinamica norilor și a precipitațiilor. Uneori, în condiții date, temperează fenomenele meteo, adică devin mai blânde. Exemplul tipic este al uraganelor din nordul Oceanului Atlantic, reduse sau inhibate atunci când acolo ajung asemenea nori de praf.

Praful conține particule micrometrice. În aer pot perturba transportul aerian. Redepuse la sol, pot perturba serios eficiența energetică a panourilor solare. Stratul opac va diminua intensitatea radiației ce ajunge pe panouri.

Praful are și un efect vital pentru viața plantelor din sol, din mări și oceane. Conținutul mare de fier și fosfor asigură hrana acestor plante. Cele din apă, fitoplanctonul, reprezintă rezervorul principal de oxigen pentru noi toți, pentru toate viețuitoarele.

Este așadar un bun fertilizant al solului și util/hrană pentru fauna acvatică dar contribuie în aer la poluare, produce o reducere a radiației solare care ajunge la sol, modifică caracteristicile aerosolilor (modificări fizico-chimice, adică pot induce modificări în varii procese meteorologice), încălzește gheața (topindu-se mai repede sub radiația solară) și, mai important, în drumul lor lung prin aer, poate culege agenți patogeni (ciuperci, bacterii, etc- provenite de la resturi de animale, vegetație, etc ) sau particule nocive ce sunt culese din zonele din Sahara unde cu ani în urmă au fost făcute teste complexe”, a scris, pe Facebook, Silviu Gurlui.