Live acumObservator 23
Prime Time 20:30Raman cu tine

El este omul care ne-a vândut pentru o moșie și câteva obiecte din aur! Basarabia a fost pierdută la Hanul lui Manuc!

La finele războiului ruso-turc din 1806-1812 se semnează Tratatul de Pace de la București, în ceea ce va deveni faimosul han a lui Manuc Bei. Dumitraki Moruzi, fratele fostului domnitor Alexandru, a trădat interesele Porții Otomane acordând Imperiului Țarist Moldova Occidentală, cunoscută azi ca Basarabia, pentru o moșie și câteva obiecte din aur!

Prin articolele 4 și 5 din ”Tratatul de Pace” de la București, semnat la Hanul lui Manuc Bei, în 1812, Imperiul Otoman ceda Imperiului Rus un teritoriu de 45.630 de kilometri pătrați, cu 482.630 de locuitori. Din 1813, acesta avea să poarte numele de ”Gubernia Bessarabia”

Pe 18/28 octombrie 1806, țarul Alexandru I a ordonat trupelor sale să traverseze Nistrul și să ocupe Țările Române, în urma jocurilor de interese dintre Franța, Prusia și Imperiul Habsburgic. La începutul ostilităților, toți ambasadorii ruși din principalele țări europene au fost instruiți să declare că imperiul lor nu avea ”nici cea mai mică intenție să cucerească ceva de la Turcia”, urmărind doar ”prevenirea intenției lui Bonaparte, exprimată de ambasadorul său la Constantinopol, de a trece armata franceză prin posesiunile otomane, pentru a ataca la Nistru”. Din păcate, în pofida asigurărilor inițiale, în urma întâlnirii dintre Alexandru I și Napoleon, țarul a căpătat (prin semnarea Tratatului de la Tilist) acceptul suveranului francez pentru a putea ocupa, în voie, cele două principate dunărere - Valahia și Moldova - în cazul unei victorii la finele războiului.

Având asemenea asigurări diplomatice, rușii au înaintat propuneri de pace încă din 19 octombrie 1811, la Giurgiu, în singurul hotel din localitate. Concret, generalul Kutuzov, din proprie inițiativă, fără a avea acceptul superiorilor, a cerut ca cetățile Hotin, Tighina cu Căușanii și Cetatea Albă să rămână în Rusia, iar turcii păreau că sunt de acord cu cedarea Moldovei până la Siret. La negocieri, din partea Semilunei, au participat șase persoane, dar au vorbit doar două: Kihai-Bei, locțiitorul vizirului, și reis-efendi Galib. Aici se găsea și Dumitraki (Dumitru) Moruzi, fratele domnitorului Alexandru, cel care va juca un rol covârșitor în toată afacerea, bun prieten cu Galib, unul dintre oamenii simpatizați de sultanul Mahmund al II-lea. Constantinopolul a refuzat ferm propunerile Rusiei Țariste, care s-a repliat, declarând că se mulțumește ”doar” cu cedarea teritoriului dintre Siret și Nistru.

Agentul rus Manuc Bei. Băiatul cu hanul

Dar situația pe front se schimbă, Imperiul Țarist câștigând teren. Atunci revine la pretențiile inițiale, cerând cedarea întregului teritoriu dintre Prut și Nistru (ulterior numit Basarabia, denumire care, până atunci, desemnase ceea ce turcii botezaseră ”Bugeac”). Rușii câștigă, așa că pe 16/28 mai 1812, în hanul agentului rus Manuc Bei, se semnează ”Tratatul de Pace de la București”, cu 16 articole publice și două secrete.

Haideți să vedem cine au fost reprezentanții:

  • feldmareșalul Mihail Kutuzov, cel căruia avea să i se atribuie meritul salvării țării în timpul invaziei napoleoniene din 1812
  • amiralul Ciceagov
  • prințul francez Alexandre-Louis Andrault de Langernon, un personaj alunecos, aflat în slujba Imperiului Țarist, participant la războiul ruso-turc
  • Dumitraki Moruzi, marele dragoman al Porții
  • se pune întrebarea de ce nu a existat niciun reprezentant al unei părți...locale, fie ea Moldova sau Țara Românească. Ei, bine, la ea vreme practic nu existam ca stat: Valahia se găsea sub stăpânire țaristă, general Engelhardt jucând rol de domnitor, iar în Moldova, invazia rusă îl gonise pe mitropolitul Veniamin Costachi, cel care avea rol de caimacam (locțiitor de domn)

Să ne oprim asupra ultimului personaj.

Prinț fanariot, Dumitraki (Dumitru, Dimitraki) Moruzi se născuse la 1768, ca fiu al domnitorului moldovean Constantin Moruzi și frate al viitorului domn, Alexandru Moruzi, mare mason. Pentru că Mahmud al II-lea avea încredere în el, l-a trimis la negocieri. Lev Kasso, politician rus îl descria astfel: ”În același timp cu enorma influență asupra marelui cartier general turc și în Constantinopol, unde fratele lui, Panaiotaki, îl înlocuia și susținea interesele familiei Moruzi, Dimitraki se folosea de simpatie și la noi, unde se conta destul de hotărât pe concursul lui Moruzi, însă urmărind scopurile sale personale. Se silea între interesele ruse și cele turcești să găsească o poteca, pe care ar fi putut să îndepărteze politica fanariotă”.

Trădează interesele Porții Otomane și acordă Imperiului Țarist Moldova Occidentală. Prin articolele 4 și 5 din ”Tratatul de Pace” se ceda un teritoriu de 45.630 de kilomteri pătrați, cu 482.630 de locuitori, cinci cetăți, 17 orașe și 695 de state. Este momentul în care în componența Imperiului Rus ajung ținuturile Hotin, Soroca, Orhei, Lăpușna, Greceni, Codru, Tighina, Fălciu, partea răsăriteană a ținutului Iașilor și Bugeacul. Din 1813, noua regiune ocupată se va numi ”gubernia Bessarabia”. Actul de anexare a Moldovei de către Imperiul Țaris a fost fraudulos din punct de vedere juridic, deoarece încălca practica internațională, cu toate normele de drept existente în 1812: cum teritoriul respectiv nu era provincie otomană, turcii nu puteau ceda ceva ce nu stăpâneau!!!

80 de ani la ciopârțirea României de către URSS. 4.000.000 de drame. ”Doar șase oameni s-au opus. Mi-e rușine de mine!”

Dumitraki crede că trădarea nu va fi aflată și se întoarce, cu nonșalanță, la Constantinopol. Aici, sultanul poruncește ca fostul mare Dragoman al Porții să fie îmbrăcat, ironic, într-un caftan îmblănit, pentru ”meritele sale alese” de la negocieri, apoi e decapitat, pe 8 noiembrie 1812. Aceeași soartă o are și fratele său, Panaiotaki. Lui Dumitraki i s-a reproșat că, fiind ortodox, a trecut de cealaltă parte a baricadei și, de asemenea, că nu a știut să tergiversese negocierile, pentru ca turcii să se poată reorganiza. Peste ani, în documentele sale avea să se descopere și prețul pentru care ”vânduse” Moldova: un ucaz (n.r.- ordin) dat de Țarul Alexandru I, prin care primea o fabuloasă moșie în...Basarabia, ceva aur, dar și obiecte de valoare.

Harta Europei la 1812. România de azi însemna, atunci, Țara Românească și Moldova ciuntită

Vechiul Principat istoric al Moldovei era, din nou, sfâșiat, după ce din trupul său fusese smulsă și Bucovina, în 1774. Limba rusă căpăta, aici, o tot mai mare importanță. La 1828, actele oficiale încep să fie publicate numai în acest grai, iar la 1871, un ucaz al țarului suspendă învățarea românei în școlile din Basarabia. Ceea ce a urmat, se cunoaște...

Fanatik.ro
Cele mai noi stiri
Lajumate.ro