Creștine, trebuie să știi asta! Ziua în care Biserica s-a rupt în două! Explicația pentru care catolicii și ortodocșii se închină în mod diferit

 
+3 click pentru
galerie

Ziua de 16 iulie 1054 nu va fi trecută cu vederea niciodată, întrucât atunci a avut loc Marea Schismă, eveniment ce a dus la ruperea creştinismului în două mari părţi: Est şi Vest, ortodoxism şi catolicism sau Constantinopol şi Roma. Deși separarea oficială a avut loc în acea zi de vară, divergențele între liderii celor două mari Biserici au existat de sute de ani, motivele fiind atât politico-religioase, cât și dogmatice. 

Marea Schismă a avut loc pe 16 iulie 1054, iar principalul motiv pentru scindare a fost înstrăinarea treptată dintre liderii de la Roma și de la Constantinopol: „Ambii lideri religioşi se considerau conducătorii întregii lumi creştine. Patriarhiul de la Constantinopol îşi ia, încă din secolul al VI-lea, titlul de patriarh ecumenic (adică universal), titlu care până atunci aparţinuse exclusiv Papalităţii. Au existat însă situaţii în care, pentru a obţine sprijin în Italia, unde bizantinii doreau să-şi păstreze teritoriile stăpânite, unii împăraţi, precum Vasile I Macedoneanul (867-886), au acceptat să facă unele concesii bisericii romane, susţinând chiar universalismul acesteia”, potrivit Historia.ro. 

De asemenea, se pare că între cele două biserici au existat numeroase divergențe din cauza evanghelizării lumii slave din Europa de Est și Sud-Est. Au existat, de asemenea, și neînțelegeri în privința anumite chestiuni teologice - ”Filioque”, care este un adaos la formula Crezului din 381 acceptat de Biserica de Apus, care însemna ă „Duhul Sfânt purcede de la Tatăl şi Fiul”, şi nu doar „de la Tatăl”. De asemenea, o altă neînțelegere a existat din cauza ritualulului împărtăşaniei, și anume folosirea azimei în vest şi pâinea dospită în est. 

Toate aceste diferențe, dar și altele au dus la schindarea celor două Biserici, care s-au împărțit în două ramuri - vestică (catolică) și estică (ortodoxă).

Care sunt diferențele dintre catolicism și ortodoxism

Marea Schismă, care a avut loc în 1054, este, fără doar și poate, unul dintre cele mai importante evenimente ale religiei creştine, acesta fiind momentul în care Europa se împarte în cele două mari confesiuni create: ortodoxism şi catolicism.

Semnul crucii este făcut în sens invers

Cel mai important gest făcut de credincioși este, fără doar și poate, semnul crucii. Acesta a fost făcut pentru prima dată la Cina cea de Taină și la momentul înmulțirii pâinilor, chiar de către Iisus Hristos. Acesta diferă, însă. Ortodocșii folosesc primele trei degete ale mâinii drepte pentru a face semnul crucii, întrucât simbolizează Sfânta Treime Creştină compusă din Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh. Astfel, degetele inelar şi cel mic care sunt lipite de podul palmei au şi ele semnificaţia proprie, cu privire la cele două firi ale Mântuitorului, cea divină şi cea umană, unite ulterior într-o singură fiinţă. 

De cealaltă parte, creștinii romano-catolici își fac semnul crucii cu palma deschisă și îl fac invers decât cei ortodocși, și anume de la umărul stâng la cel drept. La creştinii ortodocşi semnul crucii se face prima dată spre frunte, apoi la buric, spre umărul drept şi pe umărul stâng.

Creștinii ortodocși își fac semnul crucii de la dreapta la stânga, întrucât se spune că Dumnezeu binecuvântează omul. De cealaltă parte, la catolici, mișcarea mâinii de la stânga la dreapta înseamnă trecerea de la păcat la mântuire, deoarece partea stângă în creștinism se asociază cu puterea diavolului, iar partea dreaptă se asociază cu puterea divină

Catolicii susțin că întâi este Filioque

Mai exact, conform credinței catolice, Sfântul Duh purcede și de la Tatăl și de la Fiul, în timp ce ortodocșii sunt de părere că Duhul Sfânt purcede de la Tatăl și este timis în lume prin Fiul. 

Purgatoriul

Dacă creștinii ortodocși cred în existența Raiului și al Iadului, catolicii sunt de părere că între aceștia există Purgatoriul, un foc mare unde sufletul stă sute de ani și se curăță, după care se duce în Rai. 

Azimile

Preoții ortodocși slujesc cu pâine dospită, în timp ce catolicii folosesc azime, la fel ca evreii. De asemenea, ei mai au o dogmă inedită, întrucât sunt de părere că Maica Domnului s-ar fi născut din Duhul Sfânt. Ortodocșii, însă, cred că ea s-a născut în chip firesc din părinții Ioachim și Ana, ca rod al rugăciunii.

Mirungerea 

Un alt aspect important ce diferă în cazul catolicilor și a ortodocșilor este mirungerea. Catolicii nu miruiesc copii imediat după Botez, ci la șapte opt ani și numai arhiereii îi miruiesc. De cealaltă parte, ortodocșii au liturghiile contantinopolitane ale Sfântului Vasile cel Mare, Grigore Dialogul și Sfântul Ioan Gură de Aur, iar catolicii au liturghia romană și cea ambroziană.

Celibatul preoților

Dacă preoții ortodocși se căsătoresc și au copii, cei catolici nu se căsătoresc. Ei sunt celibatari, împotriva Sinoadelor Ecumenice, care au hotărât ca preoții de mir să aibă familie. 

Infailibilitatea Papei 

Pentru catolici, Suveranul Pontif nu poate să greşească atunci când vine vorba de pronunţarea unor adevăruri legate de credinţă sau în ceea ce priveşte morala creştină. Această autoritate a fost primită de Petru, primul Papă, de la Fiul lui Dumnezeu, şi s-a transmis la următorii Suverani Pontifi. În schimb, în viaţa particulară, Papa de la Roma poate face alegeri eronate. La ortodocşi, în schimb, deciziile nu sunt luate de o singură persoană, ci de un Sinod – adunare a Ierarhilor de rit bizantin.  

Divorţul, un subiect controversat

În cultul catolic, divorţul nu este acceptat deoarece preotul este doar martorul acelei căsătorii, Dumnezeu însuşi fiind cel care legalizează uniunea celor doi parteneri. La credincioşii ortodocşi, preotul, reprezentantul divinităţii, este cel care dă binecuvântarea întemeierii unei noi familii şi tot el poate s-o „desfacă“ la nevoie. La fel de important de menţionat este că preoţii catolici sunt celibatari. În biserica răsăriteană, preoţii se căsătoresc pentru a putea fi hirotoniţi,singurii celibatari fiind episcopii sau arhiereii.

Catolici sau ortodocși? Care sunt mai răspândiți în lume

Nu există colț de lume în care să nu existe ortodocși, iar conform datelor prezentate de The Pew Research Center în decembrie 2011, în lume sunt cca 2.184.060.000 de creştini, ceea ce reprezintă 31,7% din populaţia globului.

Clasamentul ţărilor cu cei mai mulţi creştini ortodocşi arată în felul următor: 

  • Rusia: 101.450.000 credincioşi, adică 39% din numărul total de ortodocşi
  • Ucraina: 34.850.000 credincioşi, adică 13,4% din numărul total de ortodocşi
  • România: 18.750.000 credincioşi, adică 7,2 din numărul total de ortodocşi
  • Grecia: 10.030.000 credincioşi, adică 3,9% din numărul total de ortodocşi
  • Serbia: 6.730.00 ortodocşi
  • Bulgaria: 6.220.000 ortodocşi
  • Belarus: 5.900.000 ortodocşi
  • Georgia: 3.820.000 ortodocşi
  • Republica Moldova: 3.270.000 ortodocşi

De cealaltă parte, confrom unui raport "Global Christianity: A Report on the Size and Distribution of the World's Christian Population", numărul catolicilor este de 50,1 % din totalul creștinilor, adică 1,1 miliarde. 

Cei mai mulţi catolici sunt în Brazilia, Mexic, Filipine, SUA, Italia, Columbia, Franţa, Polonia, Spania, Republica Democratică Congo. Cu 1,1 miliarde de credincioşi, Biserica Catolică reprezintă jumătate din populaţia creştină la nivel mondial. De asemenea, potrivit acestui raport, Brazilia are cel mai mare număr de catolici din lume (134 milioane). În Brazilia există mai mulţi catolici decât în Italia, Franţa şi Spania luate la un loc. În cele zece ţări cu cel mai mare număr de catolici trăiesc mai mult de jumătate (56%) din catolicii din lume.  În SUA, a patra ţară ca număr de catolici, doar unul din patru americani este catolic. Există 67 de ţări în care catolicii deţin majoritatea populaţiei. Mai mult de 70% dintre catolici trăiesc în Americi (48%) sau în Europa (24%). Aproape 40% trăiesc în America Latină. Mai mult de un sfert trăiesc în zona Asia-Pacific (12%) sau în Africa subsahariană (16%).

Sursa: historia.ro, adevărul.ro, activenews.ro