Noiembrie, ora 4 dimineața. URSS: ”Invadați România cu 150.000 de militari”. SUA: ”În numele întregii omeniri, nu faceți asta!”

 
+3 click pentru
galerie

Supărat că Ceaușescu a condamnat invazia sovietică din Cehoslovacia și că e prea prieten cu Tito, liderul sârb care vedea un altfel de comunism, Leonid Ilici Brejnev, liderul URSS, poruncește invadarea României, pe 22 noiembrie 1968, la ora 4 dimineața. Situația e tensionată, generalii romîni vând informații rușilor, se vorbește despre 150.000 de militari. SUA intervin: ”În numele întregii omeniri, vă rugăm nu faceți asta!”

În primăvara lui 1968, Alexander Dubcek, ajuns la putere în Cehoslovacia, permite o serie de reforme ”liberale”. Rușii nu văd cu ochi buni această deschidere, așa că în august, lansează operațiunea ”Dunărea” sau invadarea Ceholovaciei de către trupele țărilor membre ale Tratatului de la Varșovia, acțiune ce se petrece în noaptea de 20 spre 21 august 1968, 7.000 de tancuri sovietice ocupând străzile capitalei, Praga. Nicolae Ceaușescu se opune invaziei și, pe 21 august, are un discurs vehement, ce uimește Occidentul. Leonid Ilici Brejnev, liderul URSS, nu poate trece cu vederea acest lucru. Mai mult, e deranjat că la trei zilie după atac, Ceaușescu s-a întâlnit, în secret și de urgență, la Vârșet, în Iugoslavia, cu liderul sârb, Iosip Bronz Tito. Acesta din urmă era considerat ”oaia neagră” a blocului comunist, singurul care nu-și aliniase țara directivelor trasate de la Moscova. Brejnev decide pedepsirea României, prin invadarea ei, la 22 noiembrie 1968, ora 4.00 dimineața. 

În 20-21 august 1968, la Praga și-au pierdut viața 137 de civili cehoslovaci

Un colectiv restrâns din Statul Major al Comandamentului Tratatului de la Varșovia lucra, deja, din vară, la planul detaliat al invadării. Printre cei desemnați se afla și un ofițer polonez. Generalul Neagu Cosma, membru în Direcția de Informații Externe (DIE), obține mai multe informații, după ce polonezul intră în contact cu colonelul Ion Bichel. Invazia urmează să se desfășoare în etape, după Cehoslovacia venind la rând România și, apoi, Iugoslavia.

Ceaușescu și faimosul discurs din august 1968, în care a condamnat invadarea Cehoslovaciei

Nicolae Ceaușescu nu ia, inițial, în serios rapoartele. Îl face, direct, nebun pe Brejnev. ”Numai un descreierat ar face așa ceva: mai trimiteți-l pe omul vostru să adâncească informația!”, le spune celor de la DIE. Pe 5 august 1968, Securitatea întocmește o notă-sinteză (numărul 148), ”privind unele acțiuni ostile întreprinse de autoritățile sovietice împotriva R.S. România”. Apar Gărzile Patriotice, se studiază posibilitatea evacuării lui Ceaușescu în China. 

Brejnev nu vedea cu ochi buni ”pretenia” dintre Ceaușescu și Tito

Cum au trădat generalii români România

Chiar în România, rețeaua sovietică lucrează. Generalul Ion Șerb, comandant al Armatei a 2-a București, este prins de contrainformațile militare române, în timp ce oferea agenților sovietici planurile de dislocare a fortelor noastre armate din Moldova. Alte două ”cârtițe” cad: generalii Floca Arhip și Vasile Petruț. Situația e tensionată, există pericolul real al invadării. Se vorbește despre 150.000 de militari. Conform lui Ion Mihai Pacepa, operațiunea ”Nistru” era prevăzută încă din iulie și viza aducerea la conducerea României a unui membru PCR loial URSS, eventual un militar, generalul Nicolae Militaru. Pe 21 noiembrie, dis de dimineață, Ministrul Extern Britanic, Robert Michael Maitland Stewart, Baron de Fulham, trimite un fax la București: ”Am analizat informațiile de ultimă oră și am ajuns la concluzia că rușii pregătesc în cel mai scurt timp o acțiune militară împotriva României”. Este momentul în care Statele Unite intervin. ”Nu dezlegați câinii războiului”, este faimoasa propoziție care se aude. Unii spun că ea a fost formulată chiar de către președintele american Lyndon Johnson, urmașul lui Kennedy, alții afirmă ce a fost vorba despre un consilier. Cert este că secretarul de stat al SUA, Dean Rusk, i-a trimis ambasadorului sovietic Anatoli Dobranin un mesaj ceva mai diplomatic, dar extrem de clar: ”În numele întregii omeniri, vă rugăm să nu faceți aceasta (n.r. - invadarea României), căci urmările sunt greu de prevăzut”. Finalmente, operațiunea ”Nistru” a fost anulată. 

facebook whatsapp twitter pinterest
PARTENERI
Black Friday - nu rata ofertele
PREMIUM

Mai multe