REPORTAJ. La trei ani de la Colectiv, durerea s-a purtat cu tăcere, teamă și ciudă. „Ei cu siguranță NU și-au găsit liniștea” – FOTO, VIDEO

 
+9 click pentru
galerie

La împlinirea a trei ani de la incendiul din clubul Colectiv, marți seară, durerea s-a purtat cu tăcere, teamă și ciudă, cu capete plecate, ochi ațintiți către candele aprinse și lacrimi ce au curs șiroaie. Unii dintre oamenii care au participat la Marșul Chitarelor și apoi le-au adus un omagiu celor 65 de victime ale tragediei în fața clubului au spus că cei pierduți sigur nu și-au găsit liniștea, că deși ei au murit, în România nu s-a schimbat nimic, dar și că nu se simt în siguranță în țară.

Evenimentul prin care au fost comemorate cele 65 de victime ale incendiului din Colectiv, la trei ani de la tragedie, a început, marți seară, în parcul din Piața Unirii. Acolo, încă de la ora 17.00, oamenii au început să se strângă pentru a participa la Marșul Chitarelor, organizat de Asociația Colectiv GTG 3010.

Tineri, adulți cu copii, dar și oameni în vârstă, singuri, în grupuri mai mari sau mai mici, unii cu biciclete și câini în lesă, alții cu pancarte cu mesajul „Colectiv” ori chiar cu tricolorul au așteptat în parcul de la Unirii pentru a participa la Marșul Chitarelor, ce a început puțin după ora 19.00.

Printre ei s-au aflat oameni fără vreo legătură directă cu tragedia din Colectiv, oameni care au cunoscut victime ale incendiului, dar și persoane care au fost la un pas de a se număra printre participanții la concertul din 30 octombrie 2015 al trupei Goodbye to Gravity.

Totodată, la evenimentul de comemorare a victimelor Colectiv au fost prezenți rude ale acestora, dar și răniți în incendiu. „Lângă mine, au murit trei”, i-a spus una dintre persoanele care au supraviețuit tragediei unui prieten care se afla lângă el în parcul de la Unirii.

„Nu ne simțim în siguranță nici astăzi, dar suntem mai triști pentru că au trebuit să moară alții pentru noi și totuși nu s-a schimbat nimic”, a spus cu ciudă o femeie de aproximativ 30 de ani care a venit, alături de o prietenă, să le aducă un omagiu celor 65 de victime.

În mulțime, cu o candelă și un buchet de flori albe în mâini, o tânără aștepta singură startul Marșului Chitarelor, privind în jur cu amărăciune.

„Un coleg de-al meu a murit în incendiu. Se simțea mai bine… Noi toți credeam că o să își revină. A fost în comă, apoi și-a mai revenit și apoi a murit. Avea 22 de ani. Urma să termine ASE-ul. Și e nașpa, pentru că nu se schimbă nimic. Lucrurile devin din ce în ce mai rele”, a spus tânăra, izbucnind în lacrimi.

„Nu cred că își dorește nimeni să ajungă în spitalele de la stat. Toți medicii din afară, după ce oamenii de aici au fost trimiși, erau efectiv uluiți de ce infecții au putut lua din spitale și în ce condiții au fost tratați. Noi suntem cu 20 de ani în urmă. În loc să mergem înainte, ne ducem înapoi. Și e din ce în ce mai rău”, a continuat ea, nereușind să își potolească lacrimile.

Cu ceva mai multă stăpânire de sine, dar tot cu lacrimi în ochi și un nod în gât la jumătatea discursului, o femeie în vârstă de aproximativ 40 de ani, care a venit singură la evenimentul de comemorare a victimelor, s-a declarat convinsă că cei pierduți după Colectiv nu și-au găsit liniștea.

„Stăteam și mă gândeam că îi înmormântăm de 3 ani și că în tradiția poporului nostru, ei nu își pot găsi liniștea până când lucrurile care erau de rezolvat nu se rezolvă. Până în acest moment nu știu cum au fost pedepsiți vinovații, nu știu dacă s-au luat măsuri consistente și nu știu dacă la un alt concert nu se va întâmpla la fel. Nu am pe nimeni aici, dar e vorba despre faptul că noi toți i-avem pe cei care au plecat și nimic nu e mai trist decât niște copii care au plecat înaintea părinților. Eu, dacă mi-ar muri copilul, nu știu dacă aș mai vrea să mai trăiesc”, a spus ea, cu voce din ce în ce mai stinsă.

Marșul Chitarelor a fost deschis de oameni pe care tragedia i-a afectat direct, între care și Eugen Iancu, președintele Asociației Colectiv GTG 3010 și părinte care și-a pierdut un fiu în urma incendiului. Primii oameni din coloană au dus un banner mare în formă de cruce, cu mesajul „Colectiv” și cu numele victimelor incendiului. Unii dintre cei peste 2.000 de participanți la eveniment au dus 65 de torțe aprinse, în memoria celor care au pierit.

S-a mers în liniște, cu doar câteva acorduri de chitară. La sosirea în piața Bucur, în fața clubului Colectiv, câțiva oameni au aplaudat, iar crucea cu numele victimelor a fost așezată pe asfaltul din fața altarului cu candele aprinse și fotografii ale celor care s-au ridicat la cer.

A urmat un moment muzical – chitariști, dar și violoniști, între care și maestrul Eugen Sârbu, al cărui nume este menţionat, alături de cel al lui George Enescu, în renumitul Oxford Dictionary of Music.

În timpul acestui moment muzical, ținut lângă crucea dedicată victimelor, o parte dintre participanți au format un careu strâns și aproape neclintit, în timp ce alții încercau să își facă loc pentru a ajunge să lase candele aprinse și flori la altar. Și între unii, și între alții, s-au numărat persoane a căror emoție a fost trădată de ochi înlăcrimați și capete plecate.

„Am avut foarte mulți prieteni care au fost în seara aia la Colectiv. Trebuia să fiu și eu în seara aia, dar am avut un noroc că eram de muncă, că dacă nu, cred că eram în aceeași situație cu cei de acolo. Când am aflat ce s-a întâmplat, practic, s-a oprit timpul în loc și am încercat să iau legătura măcar cu persoane apropiate sau rudele celor care au murit”, a spus un tânăr aflat în mulțime.

„Nu ne simțim în siguranță în România. La fiecare concert la care mergem stăm cu o mică teamă să nu se întâmple ceva. Oricând se poate întâmpla”, a spus o tânără care îl însoțea, precizând că ea chiar a fost bătută în apropiere de locuința ei din Rahova, deoarece ascultă rock și își reflectă preferința muzicală prin stilul vestimentar. „Mă acuză că aș fi satanistă”, a precizat ea.

Tot despre lipsa sentimentului de siguranță a vorbit și un alt tânăr, care a venit cu iubita lui pentru a-i omagia pe cei 65 de oameni care au pierit după incendiul din Colectiv.

„De atunci, am evitat locurile în care cumva mă gândeam că se puteau întâmpla astfel de lucruri. Am fost mai atent. De la a te uita să te așezi lângă o ușă la a auzi despre un loc mai dubios cumva, ca să nu te duci… Ne adaptăm, că nu avem altă soluție. Ne rămâne nouă să schimbăm condițiile pe mai departe”, a spus el.

Pe măsură ce majoritatea oamenilor s-au risipit din fața clubului Colectiv, de pe buzele mai multor oameni, care conversau în grupuri de câte trei-patru, se auzea același lucru – „Nu s-a schimbat nimic”.

De altfel, pe zidul unei clădiri aflate vizavi de Colectiv, câțiva oameni au lipit un banner cu mesajul „Colectivul încă arde, fiecare e vinovat, pentru că tolerăm acest stat” – motiv pentru care au primit aplauzele câtorva zeci de persoane.

Incendiul din clubul Colectiv a izbucnit în seara de 30 octombrie 2015, în timpul unui concert susţinut de trupa rock bucureşteană Goodbye to Gravity, care îşi lansa albumul „Mantras of War”. În urma incendiului, şi-au pierdut viaţa 65 de persoane - 27 în noaptea tragediei şi 38 ulterior, în spitale din Bucureşti şi din străinătate. Una dintre aceste persoane și-a pus capăt zilelor, în urma suferințelor îndurate.  



facebook whatsapp twitter pinterest
PARTENERI
10 ANI FĂRĂ MICHAEL JACKSON

vezi mai multe