Tragedia românilor masacrați când voiau să intre în țară, cu copii în brațe: ”Nu ne lepădați și nu ne uitați!”

 
+5 click pentru
galerie

Un genocid antiromânesc despre care se vorbește foarte puțin are loc înaintea ocupării Basarabiei. Pe 23 februarie 1932, 40 de români, printre care și copii, sunt uciși de trupele sovietice în timp ce încercau să treacă din URSS în țară. ”Masacrul de la Pădurea Olănești” sau ”Masacrul de pe Nistru” a fost anunțat în Parlamentul României, dar nu s-a putut face nimic, deoarece sovieticii au spus că aceste acuze fac parte din ”propaganda capitalistă”

În perioada interbelică, românii din Transnistria erau fie arestați și deportați în Siberia, fie schingiuiți și executați după procese sumare. La început zeci, apoi sute dintre aceștia își părăseau casele și încercau să treacă apa Nistrului, pentru a veni în țară. În 1930, jurnaliștii occidentali precizau că nu se poate ști cu exactitate numărul celor decedați, dar ceea ce se petrecea la granița sovieto-română era cu desăvârșire necunoscut lumii civilizate. 

La început, cei prigoniți sunt intelectualii acuzați de activitate proromânească. Mai târziu, ”la mână” este luată întrega populație, rămasă fără îndrumători. Comuniștii observă că sunt tot mai multe ”dezertări”, așa că detașează în Republica Autonomă Moldovenească Sovietică agenți GPU și trupe speciale, pentru a închide granița. Dar românii continuă să evadeze. Corespondentul ziarului ”Cuvântul” notează, în ediția din 19 ianuarie 1932, faptul că numai în ultimele zile au trecut Nistrul, spre România, din Moldova Sovietică, peste 80 de familii.

“Cui ne lăsaţi pe noi, moldovenii? De ce suntem rupţi din coasta Moldovei şi trăim pe celălalt mal al Nistrului? Fraţii noştri! Nu ne lăsaţi, nu ne lepădaţi şi nu ne uitaţi! Şi dacă ne veţi uita, noi malul Nistrului îl vom săpa şi vom îndrepta apa pe dincolo de pământul nostru!” 
Toma Jalbă, reprezentant al românilor transnistreni la Congresul ostaşilor moldoveni din octombrie 1917

Pantelimon Halippa (publicist și om politic român basarabean, unul dintre cei mai importanți militanți pentru afirmarea spiritului românesc în Basarabia și pentru unirea acestei provincii cu România, președintele Sfatului Țării care a votat unirea în 1918ocupat funcții de ministru în diferite guverne. A fost persecutat politic de regimul comunist și închis la Sighet. Membru corespondent al Academiei Române exclus în 1948, repus în drepturi în 1990) organizează, imediat, ”Comitetul pentru ajutorarea refugiaților moldoveni de dincolo de Nistru”, dar, din păcate, numărul refugiaților se mărește. Vine și faimoasa foamete din Ucraina, așa că vremurile sunt din ce în ce mai grele.

Eroii români din Transnistria, executați de ruși, în 1932. Imagine a apărut în ”Le Journal”, cotidian francez, într-un amplu material sub semnătura lui Geo London 

Pe 23 februarie 1923, la miezul nopții, românii din Olănești, de pe țărâmul sovietul al Nistrului, vreo 60 la număr, printre care și mulți copii, pleacă spre România. În pădure, grupul e surprins de grănicerii comuniști. Urmează 20 de minute de infern, se trage, efectiv, în el. Se aude zgomot de grenadă, mitralierele nu tac. Doar 20 de inși scapă, opt dintre ei fiind răniți de gloanțe. ”S-a tras în noi inclusiv cu rachete”, aveau să spună supraviețuitorii. Nici până astăzi nu se știe câți români au fost masacrați, pentru că nimeni nu a ținut o evidență. Imaginile-s crunte: pentru că e iarnă și zăpadă, trupurile lor rămân pe omăt multă vreme, ciopârțite de jivine.

Un grănicer român caută să identifice una dintre victime. În spate, mama unuia dintre decedați, plecat în căutarea fiului executat...

Tragedia ajunge la urechile Parlamentului României. Se discută despre ea în ședința din 26 februarie 1932, dar nu se poate lua nicio măsură concretă, deoarece sovieticii consideră acuzele ca făcând parte dintr-un sistem de propagandă comunistă. Geo London (pseudonimul lui Georges Samuel, 1885 - 1951, unul dintre cei mai mari jurnaliști francezi din toate timpurile), descrie, totul, în ”Le Journal”, un cotidian din Hexagon cu tiraj mare. Povestește cu lux de amănunte masacrul, dar, imediat, comuniștii de la ”L'Humanite”, oficiosul partidului comnist francez, încep să-l ”certe”. De asemenea, ambasada Uniunii Sovietice califică drept ”atacuri la adresa realității” cele prezentate. ”Societatea Națiunilor” este avertizată că acest masacru s-a petrecut pe timp de pace, însă nimeni nu ia atitudine.

Nu se poate preciza cu exactitate dacă aceștia sunt copii omorâți, dar Geo London precizează, în aprilie 1932, că mulți dintre ei au plecat în noaptea de 23 februarie spre România...

Astăzi, 6 iunie, este Ziua Eroilor. Chiar dacă nu au luptat în forțele armate, martirii din pădurea de la Olănești merită pomeniți, măcar prin aprinderea unei lumânări...

Sursă: unitischimbam.ro. Credit foto: cersipamantromanesc.wordpress.com



facebook whatsapp twitter pinterest
PARTENERI
10 ANI FĂRĂ MICHAEL JACKSON

vezi mai multe