Urmărește A1 pe DiscoverSă observi cum au început manifestările și cum evoluează te poate ajuta să înțelegi mai bine despre ce tip de infecție este vorba, să alegi măsurile potrivite și să reduci riscul unor complicații. De aceea, episoadele numite generic „răceală” pot avea cauze diferite și pot necesita abordări diferite în funcție de simptome.
„Răceala” nu înseamnă întotdeauna același lucru
Răceala obișnuită este o infecție virală a căilor respiratorii superioare și este provocată cel mai frecvent de rinovirusuri. Potrivit Cleveland Clinic, debutul este, de regulă, treptat, iar simptomele se concentrează în special la nivelul nasului și gâtului. În limbajul de zi cu zi, însă, termenul „răceală” ajunge uneori să fie folosit și pentru alte infecții respiratorii virale, între care gripa sau infecțiile cu adenovirus.
Cum se instalează răceala comună și cât poate dura
Primele semne pot fi o senzație de zgârietură sau disconfort în gât. Ulterior apar, de obicei, secrețiile nazale, strănutul și congestia nazală. Pe parcurs, tabloul se poate completa cu tuse ușoară, dureri de cap și oboseală. La copii poate apărea o febră mică, în timp ce la adulți febra este rară. Healthline arată și că secrețiile nazale se pot îngroșa și își pot schimba culoarea în timpul bolii, fără ca această modificare să indice automat o infecție bacteriană. În mod obișnuit, manifestările se întind pe aproximativ 7-10 zile.
Debutul simptomelor poate face diferența între răceală și gripă
Una dintre diferențele importante este felul în care începe boala. Conform UCLA Health, gripa tinde să debuteze brusc și poate veni cu febră mare, frisoane, dureri musculare intense și o stare accentuată de oboseală. Răceala comună evoluează, în schimb, mai gradual, iar simptomele sunt de obicei mai blânde. Tocmai această diferență de ritm și intensitate poate oferi un prim indiciu atunci când simptomele respiratorii apar.
Când simptomele pot indica COVID-19
Pentru că unele manifestări se suprapun, răceala trebuie diferențiată și de infecția cu SARS-CoV-2. NIH atrage atenția asupra unor semne precum pierderea mirosului și a gustului, tusea persistentă sau dificultățile de respirație, care pot indica COVID-19. Într-o astfel de situație, testarea este esențială pentru clarificarea cauzei simptomelor.
Rinovirusul este frecvent, dar nu este singurul virus implicat
Deși rinovirusurile sunt cea mai frecventă cauză a răcelii obișnuite, există și alți agenți patogeni care pot produce manifestări respiratorii similare. Verywell Health menționează adenovirusurile, virusul parainfluenței și virusul sincițial respirator, cunoscut ca RSV. În anumite situații, acestea pot provoca simptome mai severe, în special la copii și la persoanele vulnerabile.
Semnele pentru care este indicat un consult medical
Cele mai multe răceli comune se remit de la sine și pot fi gestionate prin îngrijiri la domiciliu. Există însă situații în care evaluarea unui medic este recomandată. Cleveland Clinic indică drept motive de consult simptomele care persistă mai mult de 10-14 zile, febra mare, durerile în piept, dificultățile de respirație sau apariția stărilor de confuzie.
Ce măsuri pot ameliora simptomele
În cazul răcelii, tratamentul urmărește în principal ameliorarea simptomelor. Odihna, hidratarea și menținerea unui aer umidificat sunt măsuri de bază. Pentru febră și dureri pot fi folosite analgezice și antipiretice, precum paracetamolul și ibuprofenul. Dacă problema principală este nasul înfundat sau presiunea sinusală, pseudoefedrina are efect decongestionant, reducând inflamația mucoasei și facilitând respirația. Sprayurile saline pot completa aceste măsuri, iar siropurile de tuse pot calma gâtul.
Dacă simptomele sunt sugestive pentru gripă, medicul poate prescrie antivirale, mai ales atunci când tratamentul este început în primele 48 de ore. În cazul suspiciunii de COVID-19, este importantă testarea. Iar atunci când manifestările seamănă mai degrabă cu o alergie, antihistaminicele pot fi de ajutor.
Măsuri simple pentru a reduce riscul de îmbolnăvire
Prevenția se bazează pe câteva obiceiuri simple: spălatul frecvent pe mâini, evitarea contactului apropiat cu persoanele bolnave și curățarea suprafețelor. Medical News Today recomandă, de asemenea, o alimentație echilibrată, o hidratare corespunzătoare și vaccinarea antigripală în fiecare an.
