Antena Căutare

Festivalul "Tarafuri si Fanfare", muzica din lada de zestre

Jurnalul National si Complexul Muzeal Bucovina va invita la Suceava, la Muzeul Satului Bucovinean (sau la Sala Sindicatelor, daca ploile nu vor conteni), la o intalnire de suflet, cu cantarile stravechi

Sambata, 26 iunie, si duminica, 27 iunie, va invitam la Suceava, la cea de-a patra editie a Festivalului "Tarafuri si Fanfare". Muzicanti din toata tara vor veni sa demonstreze ca muzica din hotarul satului se incapataneaza sa nu moara. Amfitrionul Festivalului este profesorul Grigore Lese, cel care i-a descoperit in cele mai nebanuite colturi de tara. Poftiti la Muzeul Satului Bucovinean la o intalnire cu Nea Costina lautaru' din Cezieni, Mambo Siria, Trei parale, Rapsozii Gorjului, Banda lu' Argint din Paraul de Pripor, Taraful lui Gaciu din Soporu de Campie, Taraful din Toplita, Taraful din Sangiorz Bai, Taraful lui Mucea din Bilca, Taraful din Grecesti, muzicanti din Timocul Bulgaresc, Fanfara din Lapusnicu Mare, fanfara din Vorona si fanfare din Bucovina.

Intr-un peisaj de o rara frumusete, la poalele dealului Morilor, pe Valea Raznicului, inconjurate de paduri seculare, gasim trei sate uitate de lume: Barboi, Grecesti si Buzu, altadata celebre in toata Oltenia datorita tarafului condus de Nitu Voinescu. Acum, pentru a putea fi angajati la nunti, taraful - initial format din 12 barbati - s-a impartit in mai multe cete: ceata lui Fonea din Busu, ceata lui Voinescu din Grecesti, ceata din Barboi.

La Suceava ne vor incanta cu hori, sarbe, cantece de dragoste si dor, muzicantii din Grecesti.

Despre cantarile lor, Grigore Lese spune: "Unele linii melodice se pare ca au fost mostenite de la curtea medievala, supusa influentelor turcesti si grecesti, altele s-au format sub influenta lautarilor, care dispun de imaginatie si improvizatie. Acestea au influentat muzica taraneasca, afectandu-i culoarea sonora prin introducerea instrumentelor vioara, viola, contrabas si prin folosirea acompaniamentului tonal-functional. La mare cinste sunt cantecele vocale de joc, care se rubatizeaza usor, cantece de dragoste, doine.

Intalnim o mare diversitate a structurilor sonore si ritmice. Cantecul de dragoste, foarte prezent, este o melodie particularizata, cu ornamente, suplete arhitectonica, asemanatoare cu doina de dragoste. Spre deosebire de aceasta, se canta la masa mare a nuntii."

Din Timocul Bulgaresc vor veni la Suceava Valeri lu' Melcu, cu doba mare, Asen a lu' Pavel cu clarinetul, Gosa a lu' Buric cu trompeta, Pascu lu' Stefan, cu ocarina si fluierul. Doi dintre muzicanti au fost si anul trecut la editia "Tarafuri si Fanfare" desfasurata la Sibiu. Atunci, melosul balcanic grefat pe sonoritati stravechi romanesti a impresionat publicul. Stiu cantari de nunta, de joc, de drum, stiu balade si cantece lirice, batranul Pascu lu' Stefan stie o varianta de Miorita de o frumusete tulburatoare. Folosesc instrumente cu timbre diferite, melodiile fiind sustinute ritmic de doba, iar improvizatia face ca muzica lor sa straluceasca, sa fie unica, penduland nostalgic intre Orient si Balcani.

Citeste articolul integral pe jurnalul.ro

Mihai Ionescu, declarat "Omul zilei" de Jurnalul National... Festivalul de film romanesc de la Londra...

Puteți urmări știrile Antena 1 și pe Google News. 📰

Video recomandate
BeautiFood | Sezonul 3 - Episodul 6: Tartă Tatin cu cremă chantilly
BeautiFood | Sezonul 3 - Episodul 6: Tartă Tatin cu cremă chantilly Marti, 07.05.2024, 10:00
Ai filme bune în AntenaPLAY Vezi acum
Citește și
Ultimele știri
x