Loteria distruge patrimoniul national cu buldozerul

Este o certitudine ca vechile case boieresti cu pivnite ample si tuneluri subterane din Bucuresti, despre care se amintea adesea in cronici, nu sunt legende, dupa cum s-a descoperit si pe Calea Victoriei la numarul 9. Cronicarii vremii scriau ca voda Caragea "se plimba cu caleasca prin tunelurile" ce legau Curtea Veche de cea din Dealul Spirii sau hanuri si case boieresti

Publicat: Marti, 22 Iunie 2010, 00:00 | Actualizat Miercuri, 04 Iulie 2012, 00:26

Pe langa aceste vechi subterane s-au pastrat pivnite impresionante din secolele XVII-XVIII, cum de altfel s-a vazut cu ochiul liber pe strazile din centrul istoric, pentru care Primaria Municipiului nu reuseste sa gaseasca o solutie de punere in valoare, ele fiind reacoperite fara nici o interventie de conservare, dupa ce au fost expuse elementelor naturii ani la rand.

Casa Vacarescu-Bellu-Prager "poarta in ea multa istorie, desi a fost daramata si reconstruita, modificata, iar daramata si recladita", aceasta pastreaza importante parti - zidarii si pivnite - din secolul al XVII-lea. Aceste ziduri au fost martore de la atacuri ale turcilor, incendii, "petreceri cu lautari si ospetele boierului Vacarescu ce se intindeau pana la zi" la luptele din vremea "zaverei" si "marele foc" din 1847. A "vazut daramandu-se pe Podul Mogosoaiei Manastirea Sf. Ioan cel Mare si construindu-se Casa de Depuneri, in locul Manastirii Constantin Voda ridicandu-se Palatul Postelor, a privit schimbarea vechiului curs al Dambovitei, a asistat la demolarea Hanului Zlatarilor si largirea Caii Victorii". Astazi este proprietate a Loteriei Romane si se afla in proces de "consolidare, restaurare si recompartimentare" din martie 2004.

In 2004, CN Loteria Romana SA a hotarat sa construiasca un imobil nou in curtea generoasa din Calea Victoriei nr. 9, a carui iesire sa fie catre Str. Ilfov nr. 5, pe cheiul Dambovitei. Aceasta cladire urma sa aiba doua niveluri subterane si patru etaje inaltime. De aceea intre 7-24 martie 2004 au fost "demolate mecanizat anexele, fiind dezvelite zidurile constructiilor din vechime, care erau semnalate atat in Studiul Geotehnic-Iunie 2003, cat si in Studiul Istoric-August 2003", dar de care nu s-a tinut cont decat in urma observatiilor arhitectului Dan D. Ionescu de la Institutul National al Monumentelor Istorice (INMI).

In urma cercetarii preliminare, din 2004, coordonata de arheologul Gheorghe Manucu-Adamesteanu, de la Muzeul Municipiului Bucuresti, cu participarea arhitectilor Dan D. Ionescu si Ioan Munteanu de la INMI, au fost dezvelite "constructii civile si religioase, monezi, ceramica, conducte din olane pentru aductiunea apei si doua constructii cu destinatie incerta s tunele sau canale". Trebuie mentionat ca cercetarea vestigiilor nu a fost declarata incheiata, intrucat, in urma refuzului Loteriei Romane de a prelungi contractul cu MMB si INMI, lucrarile au fost sistate, urmatoarele faze determinante de executie desfasurandu-se fara o supraveghere din partea expertilor atestati de MCC.

Articolul continuă după reclamă

Prima data s-au descoperit "fundatiile paraclisului Intampinarea Domnului, demolat in 1892-1893. Ulterior s-au dezvelit alte patru fundatii de la paraclise diferite, toate suprapuse, cel mai vechi fiind din secolul al XVI-lea", afirma arh. Dan D. Ionescu. Ceea ce este "rar si deosebeste acest sit este succedarea, pe acelasi loc, a trei biserici cu acelasi plan, accentuand prestigiul evident al primei biserici. O particularitate a paracliselor, mai putin a ultimului, este dubla absida, atat la est, cat si la vest, aspect mai rar intalnit in Tara Romaneasca". Conform Cronicii Cercetarilor Arheologice, campania 2004, pozitia 058 "cele mai vechi complexuri identificate corespund primului orizont de locuire inregistrat in zona Curtii Vechi, dupa construirea unei fortificatii, in 1459-1460, de Vlad Tepes. Majoritatea descoperirilor dateaza din secolul al XVI-lea, toate locuintele fiind distruse in urma unor incendii. De asemenea, s-a apreciat ca cele doua tunele au fost construite si au functionat in cursul secolului al XVIII-lea".