EXAMENUL DE TREAPTĂ, „proba de foc” a elevilor de pe vremea lui Ceaușescu: „Era momentul în care îți puteai schimba școala, profilul, viața…”

 
+9 click pentru
galerie

Ziua de 19 iunie 2017 a început cu emoții la unison pentru nu mai puțin 144.890 de absolvenți de clasa a VIII-a și circa 300.000 de părinți și bunici, în total 450.000 de români „în fierbere” totală. Elevii au susținut luni prima probă, cea la Limba și Literatura Română (probă scrisă) din cadrul Evaluării Naționale. 

Peste două zile, pe 21 iunie, va avea loc proba la Matematică (probă scrisă), iar pe 22 iunie se va desfășura proba la Limba și Literatura Maternă pentru elevii aparținând minorităților naționale.

CITEȘTE ȘI: SUBIECTE EVALUARE NAȚIONALĂ 2017. Elevii, de demonstrat că o poezie aparține genului liric, la proba de Limba Română

CITEȘTE ȘI: Bacalaureatul din interbelic: o vară întreagă de 26 de teste din astronomie, Balzac, Cicero, științe naturale. Examenul care maturiza orice elev!

După mai multe reforme în învățământ, Evaluarea Națională în țara noastră s-a transformat într-un examen a cărui importanță a scăzut în ultimii ani, având în vedere că puii de români pot fi admiși la liceu și cu „medii rușinoase” de 3 și 4. Materii din ce în ce mai puține, exigențe tot mai mici, pagini tot mai puține de învățat: aceasta ar putea fi sinteza a ceea ce se întâmplă acum în România.

Astăzi, pentru a face pasul de la școala generală la liceu ai nevoie să treci doar două examene, organizate în cadrul Evaluării Naționale: Limba și Literatura Română și Matematică, exceptând absolvenții care aparțin minorităților naționale.

Intrarea în sala de clasă, ca într-o biserică

Din perioada ceaușistă, mărturii despre examenul de treaptă, găsim în mai multe notițe pe diverse forumuri sau pagini de blog. Printre acestea, un cititor de-al siteului ramnicuvalceaweek.ro, rememorează: „Da, intram la şcoală ca la biserică, cu umilinţă şi smerenie, pierdeam nopţiile făcând trigonometrie şi citind toată critica literară. Cred că nu e ţânc din generaţia mea care să nu fi auzit de Vianu sau Perspescicius. Clasele erau împărţite ierahic, la gimnaziu, A-ul era cea mai bună clasă iar F sau G sau H cele mai slabe”, scrie AP.

Indiferent dacă terminai opt clase în clasa A sau H, ca tânăr absolvent te înscriai la liceul dorit, iar Evaluarea Națională consta, de fapt, în două examene „de treaptă”: unul la sfârșitul ciclului gimnazial (Admiterea), iar cel de-al doilea, după clasa a X-a.

Ce se va întâmpla mai departe?

Evaluarea de la jumătatea ciclului liceal era o probă de foc, pentru că putea schimba total traiectoria unei vieți de adolescent aflat la început de drum.

„Examenul de clasa a opta nu era capacitatea, ci era cel de admitere la liceu, fiecare elev îşi evalua singur capacitatea şi posibilităţile şi se înscria acolo unde considera că este apt. Nu conta nicio medie din generală, era un examen cu şanse egale şi pentru cel care venea de la gimnaziu din Şuşani şi pentru cel care venea de la Take Ionescu din Râmnicu Vâlcea. Treapta a doua tria complet contingentul pentru facultate, iar cei care nu le aveau cu teoria, intrau la profesionale, unde învăţau să devină buni sudori, buni electricieni, buni turbinişti, strungari etc.”, relatează aceeași sursă.

Cât despre importanța treptei, o bloggeriță sintetizează foarte bine „esența acestui examen”: „Acum fix 27 de ani o întreagă generație de tineri se pregătea să dea examenul de treaptă, adică termina clasa a X-a  și trebuia să dea examen pentru admiterea în clasa a XI-a. Era momentul în care îți puteai schimba liceul, profilul, viața…”, scrie autoarea blogului „Toane: valiza mea cu amintiri”.

 

facebook whatsapp twitter pinterest
PREMIUM

Mai multe 

100 de zile de vara

Vezi detalii 

Smiley News

vezi mai multe 

HOROSCOP

mai multe 

Berbec

Taur

Gemeni

Rac

Leu

Fecioara

Balanta

Scorpion

Sagetator

Capricorn

Varsator

Pesti

Timp Liber

vezi mai multe 

mai multe