Au intrat într-un sat antic, demult lăsat în urmă și au dat peste o mică celulă. Ce au putut găsi este dincolo de imaginația lor

Un grup de arheologi a cercetat un sat antic, conservat vreme de mii de ani în orașul Pompei, din Italia. La necropola Porta Sarno, aceștia au dat peste o celulă, iar după căutări amănunțite au făcut o descopeirire uimitoare. Ce se afla în interior.

• Hai la masă, România! Noul sezon Chefi la Cuțite începe din 17 noiembrie, numai pe Antena 1 și în AntenaPLAY

În luna august a anului 2021, un grup de arheologi a plecat în căutarea unor dovezi a existenței umane într-o veche necropolă.

Aceștia au descoperit într-o celulă rămășiețele umane ale unui individ, decedat cu mulți ani în urmă.

Este unul dintre cele mai bune schelete conservate găsite vreodată în orașul antic. Decedatul, Marcus Venerius Secundio, care era sclav public și custode al Templului lui Venus, a fost îngropat într-o mică celulă de 1,6 x 2,4 metri, situată în spatele fațadei principale, în timp ce în partea rămasă neocupată a incintei au fost găsite dovezi ale incinerării, sub forma a două urne cinerare, dintre care una este un frumos recipient de sticlă aparținând unei femei pe numele de Novia Amabilis.

În orașul Pompei, din Italia orice trup uman era incinerat, în afară de copii

În perioada romană, la Pompei, riturile funerare implicau de obicei incinerarea, în timp ce doar copiii mici erau îngropați. Înmormântarea lui Marcus Venerius este, așadar, extrem de neobișnuită și pentru ritul funerar care a fost adoptat, considerând că era un bărbat adult peste 60 de ani, după cum indică dovezile care rezultă din analiza inițială a oaselor găsite în camera funerară, potrivit abacapress.com.

Camera funerară este închisă ermetic și a creat astfel condiții care au permis starea excepțională de conservare în care a fost găsit scheletul, cu părul și urechea încă vizibile. Mai mult, au fost recuperate bunuri funerare, inclusiv două unelte de sticlă și numeroase fragmente din ceea ce pare a fi o țesătură. Pe o lespede de marmură situată pe frontonul mormântului, o inscripție comemorativă către proprietarul Marcus Venerius Secundio face trimitere, extraordinar, la spectacolele de la Pompei care au avut loc în limba greacă.

Experții au spus că a fost prima confirmare că greaca a fost folosită alături de limba latină. Structura mormântului, care datează din ultimele decenii din viața orașului, constă dintr-o incintă de zidărie, cu urme de vopsea păstrate pe fațadă. Orașul Pompeii a fost distrus de o erupție vulcanică în anul 79 d.Hr.