Predoiu: E o tăcere asurzitoare în CSM despre faptul că unui înalt fost magistrat i-au fost călcate în picioare drepturi fundamentale, aşa cum a statuat CEDO. E o tăcere care spune multe

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a declarat, la şedinţa CSM, că decizia CEDO în cazul fostei şefe a DNA Laura Codruţa Kovesi ar merita să fie discutată pe larg. "E o tăcere asurzitoare în CSM despre faptul că unui înalt fost magistrat i-au fost călcate în picioare drepturi fundamentale, aşa cum a statuat CEDO. E o tăcere care spune multe", a spus el.

"Eu nu doresc să combat frumoasa şi seducătoarea expunere teoretică făcută cu privire la drepturi şi libertăţi fundamentale, precum şi la nevoia socială şi individuală de protecţie a acestora. Am toată consideraţia pentru aceste drepturi şi înţeleg rolul lor fundamental într-o lume liberă. Cu atât mai mult în perspectiva unui viitor dominat de tehnologie. În egală măsură, am toată empatia pentru orice persoană nedreptăţită în procese civile sau penale", a afirmat Cătălin Predoiu, la şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii, conform unui comunicat transmis de Ministerul Justiţiei.

El a continuat spunând că legea română oferă căi procedurale pentru constatarea acestor încălcări şi repararea prejudiciilor, iar dacă sistemul judiciar român nu reuşeşte, există şi CEDO.

"Inclusiv recent, CEDO a dat câştig de cauza fostului Procuror Şef DNA. Subiectul ar merita o discuţie mai pe larg. E o tăcere asurzitoare în CSM despre faptul că unui înalt fost magistrat i-au fost călcate în picioare drepturi fundamentale, aşa cum a statuat CEDO. E o tăcere care spune multe. Deci, sus drepturile şi libertăţile, de acord! Dar nu pot fi de acord cu instrumentalizarea acestor valori fundamentale pentru a culpabiliza instituţii în afară cadrului legal al competenţelor instituţionale sau de o manieră părtinitoare. S-a precizat în susţinerea cererii că scopul nu ar fi reevaluarea deciziilor, dar contrazice ce scrie în cerere, citez aproximativ, «pentru a aprecia, în ce măsură a fost afectat caracterul echitabil al procedurilor judiciare derulate»", a spus Predoiu.

El s-a întrebat dacă CSM e garant sau evaluator?

"Care este temeiul legal pentru a aprecia caracterul echitabil al procedurilor judiciare? Eu cred că CSM nu este competent cu o astfel de procedură şi ar trebui să votăm cererea şi pe competenţă, şi pe fond. S-a invocat, de asemenea, în susţinerea cererii şi numărul mare de achitări. Cred că trebuie să fim riguroşi. La ce număr vă referiţi când vorbiţi de achitări? Cele prezentate luni de zile pe surse cu cifre exagerate şi mediatizate excesiv pentru distrugerea credibilităţii unei instituţii cheie a statului român? Sau cele provocate de impactul deciziilor CCR, care au eliminat prin efecte întregi probatorii compromiţând sute de dosare instrumentate corect de procurori potrivit legii în vigoare la data inculpării ? Sau achitările provocate de dezincriminările operate cu vinovăţie, cel puţin în politică, de o fostă şi prezentă majoritate parlamentară? Subliniez, pentru a evita răstălmăcirile, că nu trebuie interpretată această susţinere ca un atac la CCR sau instanţe, ci doar subliniez că în analiza statisticii achitărilor înregistrate de DNA, trebuie să ţinem cont în mod obiectiv de efectele unor decizii pronunţate de CCR care au condus implicit la înlăturarea procedurală a unor probe din dosare", a adăugat Predoiu.

Potrivit acestuia, susţinerea potrivit căreia cererea tinde să constate dacă e nevoie de modificări legislative sau sunt vulnerabilităţi pare inocentă, dar el a constatat de-a lungul timpului că este vorba de o "adevărată ostilitate instituţională" la adresa DNA.

"Şi mă întreb ce-a deranjat, în general, la DNA în unele cercuri societale, faptul că a înregistrat şi achitări, aşa cum înregistrează orice parchet din lume sau faptul că de multe ori a lovit în plin centre organizate de corupţie. Dacă am face o paralelă cu actul juridic civil în care vorbim de o cauză imediată şi o cauză finală, tot aşa şi această cerere are o cauză imediată şi o cauză finală. Cauza finală a actului este decredibilizarea DNA sau cel puţin a unei anumite perioade din activitatea DNA. Întrebarea este, dincolo de competenţele funcţionale pentru evaluări jurisprudenţiale, dacă o simplă statistică, eventual şi manipulată, poate conduce la o concluzie corectă. În concluzie, eu cred că nu e cazul să transformăm CSM într-o inchiziţie la adresa DNA, o instituţie care, cu plusuri şi cu minusuri, ca orice instituţie, a dat lovituri serioase corupţiei din societate, a adus servicii societăţii şi cetăţenilor, dovadă că ani de zile DNA s-a aflat în vârful încrederii publicului în instituţii, acolo unde ar trebui să ajungă şi CSM cândva", a conchis Predoiu.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a stabilit, în unanimitate, că revocarea Laurei Codruţa Kovesi de la conducerea DNA s-a făcut cu încălcarea mai multor articole din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, respectiv dreptul la un proces echitabil şi dreptul la libertatea de exprimare.

Sursa : news.ro