Posibilă carantină în România. Nelu Tătaru, declarații de ultim moment despre închiderea unor localități din țară
Nelu Tătaru a afirmat, despre posibilitatea carantinării anumitor zone, că este făcută o evaluare a mai multor focare şi localităţi şi, în funcţie de anumiţi parametrii, ar putea fi luată decizia carantinării zonei, a cartierului respectiv sau chiar a localităţii. Ministrul Sănătăţii a explicat că paramentrii ar fi trei cazuri de infecţie la mia de locuitori.
Publicat: Luni, 20 Iulie 2020, 19:05 | Actualizat: Luni, 20 Iulie 2020, 20:44„Da, în măsura în care situaţia o impune. Noi avem în studiu foarte multe focare şi foarte multe localităţi. În momentul în care vedem o creştere exagerată sau exponenţială a numărului de cazuri, într-o anumită zonă şi avem şi nişte parametri. 3 cazuri la mia de locuitori. Şi atunci se poate ajunge la carantinarea acelei zone, acelui cartier sau acelei localităţi”, a declarat Nelu Tătaru luni seara la Digi 24, întrebat dacă ar putea fi luată decizia carantinării anumitor zone ale ţării.
Ce se întâmplă cu pacienții care au refuzat internarea
Despre cei care au refuzat internarea, Tătaru a spus că: „Ei vor fi identificaţi, îi avem deja pe tot ce înseamnă direcţiile de sănătate publică din localitate, şi vor intra, prin ordin de ministru, în izolare la domiciliu până vor trece cele 14 zile”.
Întrebat ce decizii vor fi luate, ministrul Sănătăţii a explicat că va decide marţi, prin ordin de ministru, ca pentru orice persoană depistată pozitiv la COVID-19 să fie demarată, în maxim 12 ore, o anchetă epidemiologică, pentru a fi identificaţi oamenii cu care acea persoană a avut contact.
„Sunt focare care trebuie urgentate în anchetă, prin anchete epidemiologice, şi prin ordin de ministru mâine voi decide ca orice persoană care e depistată pozitiv, în spatele ei să se desfăşoare o anchetă epidemiologică, directorul direcţie de sănătate publică să nominalizeze un epidemiolog care, în maxim 12 ore, să înceapă acea anchetă, să identifice tot ce înseamnă contacţi, în măsura în care ei trebuie izolaţi la domiciliu, cei simptomatici să fie testaţi. S-a mai dispus ca tot ce înseamnă date referitoare la anchetă să fie dirijate către Ministerul Sănătăţii, ca să avem o bază de date a acestor anchete şi la nivelul comitetelor judeţene pentru coordonarea intervenţiei”, a completat Tătaru.
Care sunt județele cu focare de Covid-19 în România, care ar putea fi carantinate
„Sunt mai multe judeţe. Noi urmărim creşterea numărului de cazuri care e mai accentuată exponenţial în anumite zone. De exemplu, şi Vaslui. Vasluiul e la testarea a 100 de conaţionali care lucrau într-un abator de păsări, 59 au fost pozitive. Urmează o anchetă, urmează evaluarea a celorlalţi lucrători în acel abator. Sunt focare care se întâlnesc la unităţile medicale. Vedem Galaţiul şi îl urmărim cu mare atenţie. Acolo am detaşat o unitate mobilă de terapie intensivă. Rămâne să vedem ce personal e valid pentru a putea suplimenta tot prin detaşări. Avem zona Dâmboviţa, zona Argeş, la fel trebuie gestionate. Avem la Argeş un spital de suport COVID la Mioveni, dar avem o lipsă de personal. Ne gândim să detaşăm personal la spitalul din Mioveni sau poate suplimentăm o unitate mobilă la nivelul spitalului din Piteşti. Sunt adaptări pe care le facem pe parcurs”, a mai afirmat Nelu Tătaru.
Acesta a mai precizat că este nevoie să fie identificat locurile unde poate fi făcută carantinarea bolnavilor.
„S-a discutat referitor la izolare şi carantinare care, după cum ştiţi, legea ne spunea să identificăm acele locaţii unde se poate face această carantinare, să apară prin ordin de ministru sau hotărâre de Guvern, să putem gestiona zonele care în acest moment au o anumită cazuistică cu număr ridicat, să putem gestiona tot ce înseamnă terapie intensivă”, a explicat ministrul Sănătăţii.
Chestionat ce înseamnă gestionarea zonele în care sunt cazuri de COVID, Nelu Tătaru a răspuns: „Putem avea la un moment, în măsura în care creşterea o impune şi o izolare sau carantinarea a unei zone, a unui cartier. Dacă avem unităţi medicale unde nu se mai poate desfăşura activitate non-COVID se pot transforma acele unităţi în unităţi pentru terapie suport COVID”.