Mănăstirea Putna la 558 de ani de la sfințire. Cum sărbătoreau Eminescu și Slavici locașul sfânt
Astăzi, 26 august se împlinesc 558 de ani de la sfințirea Mănăstirii Putna. Află cum sărbătoreau odinioară Eminescu și Slavici acest locaș sfânt.
Publicat: Luni, 26 August 2019, 14:15 | Actualizat: Luni, 26 August 2019, 14:33- Hai la masă, România! Noul sezon Chefi la Cuțite de vede duminica de la ora 20:00 și de luni până miercuri de la 20:30 numai pe Antena 1 și în AntenaPLAY
- Marele Premiu de Formula 1™ din Las Vegas e online exclusiv în AntenaPLAY! Vezi cursele în perioada 22 - 24 noiembrie 2024!
Astăzi, 26 august se împlinesc 558 de ani de la sfințirea Mănăstirii Putna. Află cum sărbătoreau odinioară Eminescu și Slavici acest locaș sfânt.
Mănăstirea Putna sărbătorește anul acesta 558 de ani de la sfințirea sa. La data de 26 august 1871 avea loc sărbătorirea a 400 de ani de la târnosirea mănăstirii Putna, manifestare organizată din inițiativa studenților români de la Viena, în frunte cu Eminescu și Slavici. Iată câteva informații despre cum sărbătoreau Eminescu și Slavici locașul sfânt.
Mănăstirea Putna – Despre sfințirea mănăstirii
“Deacă să întoarse Ștefan vodă de la acel război cu noroc ce izbândi pre acei tătari, spre lauda aceia, mulțămind lui Dumnezeu, au sfințit mănăstirea Putna, carea era zidită de dânsul, septemvrie 3 zile, întru lauda a Preacuratei Fecioarii Mariei, Maicii Domnului nostru Iisus Hristos. La care sfințenie multă adunare de călugări au fostu:Theoctistu mitropolitul și Tarasie episcopul dimpreună cu Iosif arhimandritul și igumenul Putnii, zicu că au fostu la liturghie arhiepiscopi și episcopi și preoți și diiaconi 64 la jirtăvnic.”, ne arată Letopisețul Țării Moldovei al lui Grigore Ureche.
La împlinirea a 400 de ani de la sfințirea mănăstirii, în 1870, studenții români din Viena au decis să transforme evenimentul într-o mare serbare națională organizată la Putna. Această veste a provocat un mare entuziasm în toate provinciile românești.
Pe 8 iulie, guvernatorul Bucovinei a cerut ministrului de Interne, instrucțiuni în legătură cu atitudinea față de această manifestare românească. Izbucnirea războiului franco-prusac, greutățile financiare cauzate de falimentul băncii unde s-au depus banii pentru serbare, măsurile de intimidare din partea autorităților austro-ungare au determinat amânarea serbării pentru anul următor.
Motivând amânarea, Mihai Eminescu scria într-un articol publicat în Convorbiri literare, în toamna anului 1870, că serbarea a fost „…pornită dintr-un sentiment de pietate către trecutul nostru pe cât de glorios, pe atât de nefericit”.
Pe 18 martie, studenții din Viena au ales un nou Comitet pentru organizarea Serbării de la Putna. În primele zile ale lunii august întregul comitet care se ocupa de organizarea serbărilor, format din Ioan Slavici – președinte, Mihai Eminescu – secretar, precum și Petru Pitei, Pamfil Dan, Sterie Ciurcu, Vasile Morariu, Ion Cocinschi și Elie Luția, se aflau la Cernăuți, desăvârșind ultimele aprobări și măsuri de organizare.
De la Cernăuți, Mihai Eminescu și o parte din organizatori călătoresc cu trenul la Dornești (Hadikfalva), atunci cea mai apropiată stație a liniei ferate Cernăuți – Ițcani de orășelul Rădăuți. De acolo, cu o trăsură, au mers la Rădăuți, la 5 august, unde s-au întâlnit cu prefectul Oreste Renney, de la care au primit sprijinul necesar, ca și din partea egumenului Mănăstirii Putna, Arcadie Ciupercovici.
Ioan Slavici mărturisea că „Eminescu, venit cu vreo opt zile înainte de serbare, a luat și el parte la toate mulțumirile noastre”. Aceasta înseamnă că Eminescu a rămas la Rădăuți și în împrejurimi timp de două zile. Se spune că a fost găzduit de preotul Ioan Mândrilă.
Sunt păreri potrivit cărora Eminescu s-a interesat de buna primire a oaspeților, inclusiv la gospodării țărănești din localitățile din preajma mănăstirii. De la Rădăuți, Eminescu a plecat la Putna cu trăsura. Aici a participat la serbarea „de suflet românesc, importantă prin idei, prin parada costumului național”, prin depunerea pe mormântul lui Ștefan cel Mare a unei urne de argint cu pământ din toate teritoriile române; prin gestul colonelului Boteanu, care și-a depus centironul de aur pe mormânt, prin muzica celor 30 de lăutari conduși de vestitul Grigore Vindireu și prin entuziasmul elevului Ciprian Porumbescu care, după ce a cântat, adresându-se tatălui său, a spus cuvintele devenite celebre „Tată, am cântat Daciei întregi”.
Apoi a urmat Congresul studenților români. Mihai Eminescu considera că serbarea de la Putna a avut un rol deosebit: „Se va ridica simțul național, aproape adormit până acuma, și va lua alt avânt, iar studenții ce-au sosit din toate părțile și-au făcut cunoștință și legături de prietenie între dânșii.. vor fi propagatorii cei mai zeloși ai ideii că, lucrând uniți și con-duși de același ideal, vor contribui la deșteptarea și mărirea neamului lor în provinciile de unde se trag… Deși despărțiți prin hotare politice, toți știu că sunt unul și același neam și această convingere va mări puterea lor de rezistență și îi va oțeli în lupta pentru neam, lege și țară…”.
La încheierea manifestărilor de la Putna, Eminescu a plecat la Suceava, de aici la Ipotești și apoi la Societatea „Junimea” din Iași, iar în toamna acelui an s-a întors la Viena, locuind la colegul său Samuil Isopescu. Serbarea de la Putna, cu adevărat importantă și grandioasă, a fost pentru tânărul Mihai Eminescu un moment semnificativ în devenirea sa politică, patriotică și poetică.
Serbările de la Putna după moartea lui Eminescu
În anul 2000, „Anul Eminescu”, Primăria municipiului Rădăuți a dispus confecționarea unei plăci memoriale, pe care a așezat-o pe clădirea unde a fost casa preotului și pe care este scris: „Pe acest loc s-a aflat casa în care protopopul Ioan Mândrilă l-a găzduit pe poetul Mihai Eminescu și scriitorul Ioan Slavici, organizatorii serbărilor de la Putna, din august 1871”.
În ziua de 14-26 august seara, în atmosfera creată de sunetul clopotelor mănăstirii, a avut loc „privegherea religioasă” la mormântul lui Ștefan cel Mare, printre cei prezenți aflându-se Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Gr. Tocilescu, Constantin Istrati, G. Dem. Teodorescu și o delegație din partea Mitropoliei Moldovei.
A doua zi, duminică 15-27 august, participanții s-au adunat în fața porticului festiv, și în prezența a 3000 de oameni, A. D. Xenopol a rostit cuvântarea festivă. Cuvintele sale de atunci au rămas memorabile: „Tu, umbră măreață a lui Ștefan cel Mare, coboară-te în sufletul poporului tău și, cu puterea ta de fier, încoardă-ți voința pentru împlinirea acelor datorii pe care natura le impune oricărui popor ce năzuiește către nemurire".
Citește și:
Mănăstirea Putna: legendă, curiozități, traseu, program și taxe de vizitare
VIDEO! Manastirea Putna - locul de odihna al lui Stefan cel Mare
Sursă foto: miscareaderezistenta.ro