Stare de urgență în România din cauza coronavirus. Ce înseamnă asta pentru români

Președintele Klaus Iohannis a instituit starea de urgență în România, începând de luni, în contextul evoluției alarmante a pandemiei de coronavirus.

Potrivit Constituţiei României, Articolul 93, Preşedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale.

Președintele României solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia.

Iată ce spune articolul 93 din Constituție:

(1) Preşedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia.

(2) Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă şi funcţionează pe toată durata acestora.

Instituirea stării de urgență ar duce la suspendarea mai multor drepturi cetățenești, dar și la imposibilitatea dizolvării Parlamentului până la încetarea stării.

În situația în care Parlamentul nu încuviințează starea instituită, Președintele României revocă decretul și măsurile dispuse nu se mai aplică.

„Această stare de urgență va face posibilă alocarea de noi resurse importante pentru gestionarea crizei. În acest fel, Guvernul va avea posibilitatea să aloce mai mulți bani domeniului sănătății, mai mulți bani pentru medicamente, mai mulți bani pentru aparatura medicală absolut necesară.

În același fel, această situație va permite să se realizeze achiziții într-un timp foarte scurt, cu proceduri simplificate, punând astfel la dispoziția Guvernului toate instrumentele necesare pentru a gestiona în modul cel mai eficient criza generată de coronavirus”, a explicat Klaus Iohannis.

Starea de Urgență este reglementată prin Ordonanța de Urgență nr. 1 din 21 ianuarie 1999.

Articolul 4. Pe durata stării de asediu şi a stării de urgenta, proporţional cu gravitatea situaţiei ce a determinat instituirea acestora şi numai dacă este necesar, poate fi restrâns exerciţiul unor drepturi sau libertăţi fundamentale înscrise în Constituţie, cu acordul ministrului justiţiei.

Articolul 5. Starea de asediu se poate institui pe o perioadă de cel mult 60 de zile, iar starea de urgenţă, pe o perioadă de cel mult 30 de zile.

Ce măsuri se iau în starea de urgență?

Articolul 20. Pentru aplicarea dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă, precum şi a măsurilor prevăzute în decretul de instituire a stării de asediu sau a stării de urgenta, autorităţile civile şi militare au următoarele atribuţii şi raspunderi:

a) sa întocmească planurile de acţiune şi planurile de ridicare graduala a capacităţii de lupta, în conformitate cu ordinele şi instrucţiunile proprii;

b) sa dispună depunerea temporară a armelor, muniţiilor şi materialelor explozive aflate asupra populaţiei şi sa procedeze la căutarea şi ridicarea lor; la încetarea măsurii excepţionale, acestea vor fi înapoiate celor în drept să le detina; sa dispună închiderea temporară a societăţilor care comercializează arme şi muniţii şi sa instituie paza acestora;

c) sa limiteze sau sa interzică circulaţia vehiculelor sau a persoanelor în anumite zone ori între anumite ore şi sa elibereze, în cazuri justificate, permise de libera circulaţie;

d) să efectueze perchezitii oriunde şi oricând este nevoie;

e) să efectueze razii;

f) sa exercite în mod exclusiv dreptul de a autoriza desfăşurarea adunărilor publice, a manifestatiilor sau marsurilor;

g) sa evacueze din zona supusă regimului stării de asediu sau de urgenta persoanele a căror prezenta nu se justifica;

h) sa dirijeze persoanele evacuate sau refugiate pe direcţiile şi în zonele stabilite şi sa ţină evidenta acestora;

i) sa protejeze informaţiile cu caracter militar destinate a fi comunicate prin mass-media; informaţiile cu privire la starea de asediu sau la starea de urgenţă, cu excepţia celor referitoare la dezastre, se dau publicităţii numai cu avizul autorităţilor militare; mijloacele de comunicare în masa, indiferent de natura şi de forma de proprietate, sunt obligate sa transmită, cu prioritate, mesajele autorităţilor militare, la cererea acestora;

j) sa dispună închiderea temporară a unor staţii de distribuire a carburantilor, a unor restaurante, cafenele, cluburi, cazinouri, sedii ale asociaţiilor şi ale altor localuri publice;

k) sa suspende temporar apariţia sau difuzarea unor emisiuni ale posturilor de radio ori de televiziune;

l) să asigure paza militară a sediilor autorităţilor publice centrale şi locale, a statiilor de alimentare cu apa, energie, gaze, de radio şi de televiziune, precum şi a unor agenţi economici sau obiective de importanţa naţionala; când situaţia impune, dispun oprirea temporară a alimentarii cu gaze, energie şi apa potabilă, după caz;

m) sa dispună rationalizarea alimentelor şi a altor produse de stricta necesitate;

n) sa emita ordonanţe militare;

o) sa interzică circulaţia rutiera, feroviara, maritima, fluviala şi aeriană pe diferite rute;

p) dreptul de a ordonă unităţilor Ministerului de Interne competente să efectueze reţineri pe timp de 24 de ore. Arestarea persoanei reţinute se poate face pe baza mandatului dat de procurorul delegat.