Tradiții și obiceiuri în a doua zi de Paște. Ce nu e bine să faci

În cea de-a doua zi de Paște, cunoscută și drept Lunea Albă, creștinii țin cont de cele mai importante tradiții și obiceiuri.

• Marele Premiu de Formula 1™ al Braziliei e online exclusiv în AntenaPLAY! Vezi cursele în perioada 1 - 3 noiembrie 2024!
• Hai la masă, România! Noul sezon Chefi la Cuțite începe din 17 noiembrie, numai pe Antena 1 și în AntenaPLAY

Tradițiile și obiceiurile din cea de-a doua zi de Paște nu sunt cunoscute de foarte mulți oameni, însă sunt lucruri pe care trebuie să le facem pentru a avea parte de liniște și noroc tot anul. De asemenea, astăzi sunt interzise treburile casnice sau cele agricole, dar și spălatul sau țesutul.

Deși astăzi unele tradiții și obiceiuri seamănă cu cele din ziua de Paște, nu toate sunt la fel. În funcție de zonă, la noi în țară tradițiile și obiceiurile de Paște pot diferi, dar asta nu înseamnă că ele nu sunt păstrate cu sfințenie și date mai departe generațiilor care se nasc.

Tradiții și obiceiuri în a doua zi de Paște

Dacă în prima zi de Paște se spunea că nu le merge bine celor care pleacă de acasă, în cea de-a doua zi lucrurile stau total altfel. Astăzi creștinii trebuie să își viziteze rudele și să sărbătorească alături de ele Învierii lui Iisus Hristos, în anumite zone ale țării acest lucru este numit ”umblare cu pască”. Se obișnuiește ca finii să meargă la nași cu bucate alese, iar copii la părinți, conform crestinortodox.ro.

Se mai spune că cei care mor în a doua zi de Paște nu trebuie să mai treacă prin Judecata de Apoi pentru că "se deschid porțile iertării și ale Raiului". De asemenea, tradiţia spune că trebuie să stropeşti casa cu agheazma şi să dai de băut la rude.

Pentru a avea noroc în dragoste tot anul, băieții trebuie să își stropească aleasa inimii cu apă. Cei cu dare de mână pot să înlocuiască apa cu un parfum.

Marţea din Săptămâna Luminată se mai numeşte şi Marţea Alba şi este impusă drept zi nelucrătoare. În această zi nu se spală, nu se calcă, nu se face curat, nu se dă cu mătura. În zonele rurale ale țării femeile dau de pomana pască și vin roșu în Marțea Albă.

Miercurea din Săptămâna Luminată se mai numește și Sfânta Mercurie. Bărbaţii se pot duce să muncească la câmp, însă femeilor le este interzis acest lucru. Conform tradiţiei, nu e bine a munci de „nunta şoarecilor”.

Joia din Săptămâna Luminată, cunoscută drept Joia Verde, o zi în care se cinstesc lanurile, grădinile şi grânele. Cine munceşte în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta şi dăunătorii în livezi. „Joia Rea”, cum mai este denumită această zi, cere un ritual al morţilor. 44 de găleţi cu apă sunt cărate de o persoană, 2 lumânări se aprind la toate cele 4 capete, iar apa astfel „sfinţită” se varsă apoi în fântâna din curte.

Vinerea din Săptămâna Luminată se mai numește și Vinerea Scumpă sau Fântăniţa. Este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. Vinerea Scumpa este în contrast direct cu Vinerea Neagră sau Vinerea Mare, de dinaintea Paştelui. Legendele spun ca Maica Domnului a construit o fântână care avea apă doar în Vinerea Scumpă, căci acea apă era dătătoare de viaţă.