Deniile din Săptămâna Patimilor. Simbolul deniei din Lunea Mare

Deniile din Săptămâna Mare sunt slujbele care se săvârșesc în fiecare seară. Aceste slujbe încep din seară Floriilor, până vineri seară, inclusiv. Denia din Lunea mare începe la ora 18:00, iar Biserica a decis a se faca pomenirea lui Iosif, fiul patriarhului Iacob și a smochinului neroditor. Iată ce simbolizează denia din 2 aprilie.

Deniile sunt unicate în cultul divin ortodox. Zilele de luni, marți și miercuri din Saptamna Mare sunt pregătitoare pentru orice credincios în vederea înțelegerii sensului venirii lui Hristos în lume, patimilor și morții sale, anume acela de a birui păcatul și moartea prin jertfă de Sine.

Denia din Lunea Mare. Pilda lui Iosif

Numele de Iosif înseamnă "El (Domnul) adaugă". Acesta a fost cel de-al unsprezecelea fiu al lui Iacob și primul al Rahilei.
Într-o zi, bătrânul Iacob îl trimite pe Iosif să-i aducă vești despre frații lui, care erau plecați cu oile la câmp. Frații săi, erau invidioși pe acesta din momentul în care le vestise câteva vise: "Eram la câmp cu toții și legăm snopi. Snopii mei stăteau drept, iar ai voștri se plecau spre ai mei", "se părea că soarele, luna și unsprezece stele se aplecau și se închinau în față mea". În urmă acestor descoperiri, frații săi și-au pus în gând să-l omoare.


Văzându-l de departe că vine de la casă tatălui spre ei, aceștia au zis: "Iată visătorul! Haidem să-l omorâm și să-l aruncăm într-un put și să zicem că l-a mâncat o fiară sălbatică și vom vedea ce se va alege de visurile lui". Însă Ruben, unul dintre frații săi, le-a zis: "Nu, să nu vărsați sânge! Aruncați-l mai bine în puțul acela din pustiu, dar mâinile să nu vi le puneți pe el". Este aruncat în put, însă, este scos de acolo pentru a fi vândut cu 30 de arginți unor negustori.

Pentru a-și acoperi fapta, frații săi au tăiat un ied, au rupt haină lui Iosif și au înmuiat-o în sânge. Seară, ajunși acasă, i-au arătat haina lui Iacob, spunându-i acestuia că Iosif a fost mâncat de o fiară sălbatică.

Denia din Lunea Mare. Smochinul neroditor

Tot în timpul deniei de Luni se face pomenirea smochinului neroditor, blestemat de Hristos să se usuce pentru că nu avea rod. E o pildă data omului, din care trebuie să retina, că Dumnezeu este atât iubire cât și dreptate. Deci, la judecată de apoi, El nu doar va răsplăti, ci va și pedepsi pe cei ce nu au rodit.

Deniile continuă și în Marțea Mare, când se face pomenirea celor zece fecioare: cinci care au avut doar candela fără ulei, iar celelalte cinci au avut și candelă și ulei.