Deshidratarea: cum recunoști semnele și la ce complicații poate duce. Iată cum o poți preveni

Corpul nostru este compus în mare parte din apă. La adulți, lichidele reprezintă între 50% și 70% din greutate. Cantitatea exactă variază în funcție de greutate, vârstă și sex. Dacă ai 70 de kilograme, acest lucru înseamnă aproximativ 42 de litri de lichide. La copii, procentul de apă este chiar mai mare (până la 75% din greutate), în timp ce la vârstnici scade ușor.

Toate organele și țesuturile noastre conţin apă în proporții variabile. De exemplu, sângele conţine 85% apă, rinichii - 82%, mușchii și inima au 75% apă, iar creierul, o cantitate la fel de mare. De aceea, menținerea unui nivel adecvat de hidratare este esențială pentru funcționarea optimă a organelor și susținerea funcțiilor fiziologice.

Ce cauzează deshidratarea?

Deshidratarea apare atunci când organismul nu are suficiente lichide pentru a funcționa corect. Acest lucru se poate întâmpla când elimini prea multe lichide, când nu bei suficientă apă și alte lichide sau din ambele motive, potrivit Mount Sinai Health System.

Corpul poate pierde cantități mari de lichide în următoarele situații:

• Când transpiri excesiv - de exemplu, în timpul exercițiilor fizice pe vreme caldă;
• Când ai febră;
• Când ai vărsături sau diaree;
• Când urinezi excesiv - din cauza unui diabet care nu este ținut sub control sau a unor medicamente, cum ar fi diureticele și unele antihipertensive.

Consumul prea mic de lichide poate fi cauzat de factori precum:

• Greață;
• Lipsa poftei de mâncare sau de lichide atunci când ești bolnav;
• Durere în gât sau leziuni la nivelul gurii care fac înghițirea dificilă.

Citește și: Cele mai bune momente pentru a bea apă. Ce semnale îți dă corpul când are nevoie de hidratare

Cine este mai predispus la deshidratare?

Oricine poate deveni deshidratat la un moment dat, dar anumite categorii de persoane sunt mai expuse acestui risc:

• Vârstnicii. La unele persoane, senzația de sete se diminuează pe măsură ce înaintează în vârstă, așa că nu consumă suficiente lichide;
• Sugarii și copiii mici, care experimentează mai des episoade de diaree și vărsături;
• Sportivii. Efortul fizic intens duce la transpirație abundentă și pierdere de lichide și electroliți;
• Persoanele care lucrează în medii calde. Munca în condiții de temperaturi ridicate crește transpirația. Astfel de medii sunt șantierele de construcții, fabricile cu temperaturi ridicate (cuptoare, forje) și agricultura;
• Persoanele cu afecțiuni cronice care favorizează pierderea excesivă de lichide prin urinare sau transpirație, precum diabetul, fibroza chistică sau bolile renale;
• Persoanele care iau medicamente ce cresc frecvența urinării sau transpirația;
• Persoanele care fac exerciții fizice sau muncesc în aer liber în condiții de vreme caldă;
• Persoanele aflate la altitudini mari. La 2.400 de metri sau mai mult deasupra nivelului mării, aerul este mai uscat și un conținut mai scăzut de oxigen. Acest lucru face respirația mai rapidă și mai profundă, ceea ce duce la o pierdere mai mare de apă din organism.

Ce simptome are deshidratarea la adulți?

Organele, țesuturile și celulele nu mai pot funcționa optim atunci când corpul pierde prea multă apă. În funcție de cât de mult lichid s-a pierdut din organism, deshidratarea poate fi ușoară, moderată sau severă.

Formele ușoare și moderate au simptome similare, dar au o intensitate diferită. Acestea includ:

• sete
• gură uscată sau lipicioasă
• urinare redusă
• urină de culoare galben închis
• piele uscată și rece
• durere de cap
• crampe musculare

Deshidratarea severă poate pune viața în pericol, motiv pentru care este considerată o urgență medicală. Simptomele pot fi:

• lipsa urinării sau urină foarte închisă la culoare
• piele uscată, subțiată și lipsită de elasticitate
• irascibilitate
• confuzie
• amețeală sau senzație de leșin
• bătăi rapide ale inimii
• respirație rapidă
• ochii adânciți în orbite
• lipsă de energie
• șoc (flux sanguin insuficient în corp)
• pierderea conștienței sau delir

Ce simptome are deshidratarea la copii?

La bebeluși și copii, deshidratarea poate avea simptome diferite față de cele ale adulților. Gradul de deshidratare se evaluează în funcție de greutatea corporală pierdută ca urmare a lipsei de lichide, conform WebMD. Cu cât copilul pierde mai mult în greutate din cauza lichidelor pierdute, cu atât deshidratarea este mai severă.

Deshidratarea ușoară la cei mici duce la o pierdere de 3%-5% din greutatea corpului și se manifestă prin:

• gură și buze ușor uscate
• sete crescută (dacă bebelușul sau copilul cere lichide)
• ușoară reducere a numărului de scutece ude (dar încă prezente)
• ușoară iritabilitate sau agitație

Deshidratarea moderată provoacă o pierdere de 6%-10% din greutatea copilului. Simptomele sunt similare deshidratării ușoare, dar devin mai accentuate. La acestea se adaugă:

• lipsa lacrimilor la plâns
• la sugari, mai puțin de 6 scutece ude pe zi
• la copii, lipsa urinării pentru 6-8 ore
• ochii sau fontanela adâncite
• urină închisă la culoare
• piele uscată, ușor încrețită

Deshidratarea severă duce la o pierdere de peste 10% din greutatea corpului și se manifestă prin:

• lipsa totală a urinării (mai mult de 8 ore)
• ochii, obrajii și fontanela foarte adâncite
• piele uscată, rece, lipsită de elasticitate
• somnolență crescută
• apatie
• respirație rapidă și adâncă
• mâini și picioare reci
• confuzie
• leșin sau pierderea conștienței

Citește și: Care este cea mai hidratantă băutură pe timp de vară

La ce complicații poate duce deshidratarea?

Deshidratarea poate cauza complicații serioase dacă nu consumi suficiente lichide sau, dimpotrivă, dacă bei o cantitate prea mare prea rapid. Probemele apar atunci când organele vitale nu funcționează corect din cauza fluxului de sânge redus sau când rinichii încearcă să rețină lichidele.

Printre cele mai frecvente complicații se numără:

• epuizarea termică sau insolația
• convulsiile
• insuficiența renală
• coma
• edemul cerebral (umflarea creierului)â
• șoc hipovolemic (tensiune arterială scăzută și niveluri insuficiente de oxigen în sânge)

Dacă nu este tratată prompt și corect, deshidratarea poate fi fatală.

Pe de altă parte, poți suferi complicații și dacă încerci să te rehidratezi exagerat. Consumul excesiv de lichide într-un timp scurt poate duce la apariția edemului periferic (umflarea membrelor) și edemului pulmonar (acumularea de lichid în plămâni).

Deshidratarea poate produce complicații grave și în timpul sarcinii sau postmartum. Cele mai comune sunt:

• reducerea lichidului amniotic
• nașterea prematură
• scăderea producției de lapte matern

Totodată, deshidratarea crește riscul defectelor de tub neural la făt, ceea ce poate cauza malformații congenitale.

Cum se tratează deshidratarea?

Singura metodă eficientă de tratament este înlocuirea lichidelor și electroliților pierduți, potrivit Mayo Clinic. Cel mai bun mod de a reface aceste pierderi depinde de vârstă, severitatea deshidratării și cauza acesteia.

Pentru sugari și copii care sunt deshidratați din cauza diareei, vărsăturilor sau febrei, se recomandă administrarea unei soluții de rehidratare cu electroliți.

• Începi cu doze mici, de aproximativ o linguriță (5 ml) la fiecare 1-5 minute, și crești treptat cantitatea în funcție de toleranța copilului;
• La copiii foarte mici, poate fi mai ușor să folosești o seringă pentru a administra oral lichidul;
• Copiii mai mari pot consuma băuturi sportive diluate, în proporție de o parte băutură la o parte apă.

Majoritatea adulților cu deshidratare ușoară sau moderată se pot rehidrata prin consumul crescut de apă sau alte lichide. Dacă deshidratarea este cauzată de diaree, evită sucurile de fructe nediluate și băuturile carbogazoase, deoarece pot agrava problema.

Citește și: Motivul pentru care specialiștii ne recomandă să evităm cafeaua și alcoolul vara. Care sunt riscurile la care ne expunem

Pentru deshidratarea ușoară, apa poate fi suficientă, dar băuturile de rehidratare care conțin electroliți sunt mai eficiente atunci când pierderile de lichide sunt importante. Acestea ajută la restabilirea mai rapidă a echilibrului electrolitic din organism. Poți consuma băuturi sportive cu conținut scăzut de zahăr sau soluții orale de rehidratare.

Dacă nu ai la dispoziție o băutură cu electroliți, poți prepara singur o soluție de rehidratare astfel:

• 1/2 linguriță de sare
• 6 lingurițe de zahăr
• 1 litru de apă

Este foarte important să măsori corect cantitățile, deoarece un exces de sare sau zahăr poate fi periculos.

Pentru unele persoane, precum cele cu diaree severă sau vărsături, rehidratarea prin băuturi poate să nu fie posibilă. În astfel de cazuri, este necesară administrarea pe cale intravenoasă de soluții care conțin apă și electroliți. Acestea sunt absorbite rapid și grăbesc recuperarea.

În funcție de cauza deshidratării, se pot administra și alte tratamente: antitermice în caz de febră, antidiareice dacă diareea a provocat deshidratarea și antivomitive în caz de vomă.

Cum poți preveni deshidratarea?

Menținerea hidratării este la fel de importantă pentru sănătate precum alimentația și somnul. Setea este semnalul pe care corpul ni-l transmite atunci când are nevoie de apă, însă acest sistem de avertizare nu funcționează întotdeauna perfect. Multe persoane, în special adulții în vârstă, nu simt senzația de sete până când nu sunt deja deshidratate. De aceea, este important să crești aportul de apă în sezonul cald, când faci sport sau când ești bolnav, chiar dacă nu simți senzația de sete.

Iată ce poți face pentru a te menține hidratat:

• Dacă uiți să bei apă suficientă pe parcursul zilei, setează-ți notificări periodice pe telefon pentru a-ți aminti;
• Alege apa în locul băuturilor dulci, alcoolice sau cu cofeină pentru a-ți potoli setea. Acestea agravează deshidratarea;
• Include în alimentație mai multe alimente bogate în apă, cum ar fi legumele, fructele și supele;
• Dacă urmează să faci exerciții intense, începe hidratarea cu o zi înainte. Pentru a menține o hidratare optimă, bea lichide regulat în timpul efortului și continuă și după;
• În zilele calde sau umede, bea mai multă apă decât de obicei, pentru a înlocui lichidele eliminate prin transpirație;
• Îmbracă-te lejer în lunile calde și evită, pe cât posibil, expunerea directă la căldură;
• Chiar dacă nu ești activ, încearcă să bei zilnic cantitatea recomandată de lichide.

Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.